O nouă eră în tratamentul cancerului se conturează odată cu progresele în imunoterapie, o abordare care folosește sistemul imunitar al corpului pentru a lupta împotriva celulelor canceroase. Această metodă, care a primit Premiul Nobel în 2018 pentru pionierat, promite rezultate remarcabile, deși nu este lipsită de provocări și efecte secundare. Cercetătorii explorează acum metode de a îmbunătăți eficacitatea acestei terapii și de a o face accesibilă pentru un număr mai mare de pacienți.
Cum funcționează imunoterapia
Imunoterapia se bazează pe capacitatea naturală a corpului de a detecta și elimina celulele anormale. Karen Knudsen, directoarea executivă a Institutului Parker pentru Imunoterapie a Cancerului, explică importanța acestei abordări în demascarea celulelor canceroase, astfel încât sistemul imunitar să le poată recunoaște. Două dintre cele mai cunoscute forme de imunoterapie sunt terapiile cu celule T receptorilor antigenici himerici (CAR-T) și inhibitorii punctelor de control imun. Terapiile CAR-T implică modificarea celulelor imune ale pacientului în laborator, pentru a ataca celulele canceroase. Inhibitorii punctelor de control imunitar, pe de altă parte, dezactivează un mecanism de protecție al sistemului imunitar, permițând celulelor T să identifice celulele canceroase.
Ambele metode au însă limitări. Terapiile CAR-T sunt utilizate în principal pentru cancerele hematologice, iar dezvoltarea lor pentru tumorile solide este încă în curs. Inhibitorii punctelor de control imunitar pot provoca o serie de efecte secundare, deoarece pot afecta și celulele sănătoase. Efectele secundare frecvente includ erupții cutanate, diaree și oboseală, iar în cazuri rare, inflamații ale organelor, conform Institutului Național al Cancerului din SUA.
Noi abordări și optimizări
Cercetătorii explorează metode variate pentru a crește eficacitatea imunoterapiei. Dieta bogată în fibre, administrarea tratamentului la anumite ore și combinația cu alte tratamente, cum ar fi radioterapia sau terapia cu ultrasunete, sunt studiate. Sandra Demaria de la Centrul Medical Weill Cornell explică că radiațiile pot face tumora mai vizibilă pentru sistemul imunitar. Medicina personalizată, care adaptează tratamentul la caracteristicile individuale ale pacientului, reprezintă un alt pas important. Knudsen subliniază importanța acestei abordări, având în vedere diversitatea cancerelor.
Studiile recente indică rezultate promițătoare. Cercetătorii de la Centrul de Cancer Memorial Sloan Kettering au testat o strategie bazată pe profilul genetic al tumorilor, obținând rezultate pozitive cu inhibitorul punctelor de control imunitar dostarlimab. În două studii clinice, tratamentul a dus la eradicarea completă a tumorilor în cazul unor pacienți cu cancer rectal. Luis Diaz, șeful secției de oncologie a tumorilor solide de la Centrul de Cancer Memorial Sloan Kettering, subliniază necesitatea trecerii la tratamente mai eficiente, mai puțin invazive.
Promisiunea vaccinurilor împotriva cancerului
O altă direcție de cercetare se concentrează pe dezvoltarea vaccinurilor împotriva cancerului. Acestea au ca scop să antreneze sistemul imunitar să recunoască și să atace proteinele specifice celulelor canceroase. Cercetătorii de la Institutul de Cancer Dana-Farber au creat vaccinuri personalizate pentru pacienți cu cancer renal, obținând rezultate pozitive. Knudsen este optimistă cu privire la viitorul medicinei de precizie, unde strategiile de vaccinare pot fi adaptate individual.
În ciuda progreselor, multe provocări rămân. Sunt necesare studii suplimentare pentru a valida metodele promițătoare și pentru a asigura accesul la cele mai bune tratamente pentru pacienți. Potrivit lui Diaz, doar 5% din tumori au structura genetică potrivită pentru imunoterapie non-chirurgicală.
În 2025, un studiu publicat de la Institutul de Cancer Dana-Farber a indicat că toți cei nouă pacienți vaccinați au generat un răspuns imunitar anticancerigen țintit, rămânând fără cancer la ani după operație.
