Bucureștiul, orașul cu cel mai ridicat risc seismic din Europa, prezintă o situație alarmantă ce necesită măsuri urgente. Cu peste două milioane de locuitori, capitala României se află într-o zonă vulnerabilă din punct de vedere seismic, iar condițiile actuale pun în pericol viețile și bunurile cetățenilor. În ciuda istoriei tragice, cutremurul devastator din 1977 rămâne o amintire dureroasă, iar urmele sale se resimt încă în structurile orașului. În ultimele decenii, nu s-au efectuat suficiente consolidări pentru a face față unui seism major, iar riscul de catastrofă este mai prezent ca niciodată.
Clădiri vechi și neconsolidate, o amenințare constantă
De zeci de ani, numeroase clădiri din București au rămas în stadiu de risc seismic, unele dintre ele mai deținătoare a unor cu probleme structurale evidente. Potrivit datelor oficiale, peste 400 de astfel de imobile, încadrate în clasa I de risc, se află în centrul orașului, zonele cele mai aglomerate și frecventate de bucureșteni. Însă profesioniștii în domeniu estimează că numărul real al clădirilor vulnerabile depășește cu mult aceste cifre, atingând între 2.000 și 3.000 de imobile.
Inginerul structurist Matei Sumbasacu, fondatorul organizației Re Rise, subliniază gravitatea situației: „Din acele 300 de clădiri problemă, au picat 30 în cutremurul din ’77, deci cam 10%. Acum clădirile problemă pe care le avem sunt undeva la 2.000, poate chiar 3.000. Putem vorbi de 200-300 de clădiri care ar pica.” Aceste cifre indică un pericol care se află la doar un pas de a deveni tragic, dacă un seism de amploare s-ar produce din nou.
Riscul de zece ori mai mare față de 1977
Specialiștii avertizează că, dacă în prezent s-ar repeta cutremurul din 1977, pagubele ar putea fi de până la zece ori mai grave. Creșterea numărului de clădiri degradate, densitatea foarte mare a populației și lipsa consolidărilor adecvate sporesc riscul de dezastru într-un mod semnificativ față de jumătatea de secol în urmă. În condițiile în care multe imobile sunt vechi, fără suport și pregătire pentru un seism major, bucureștenii trăiesc într-un mediu tot mai periculos.
De exemplu, martorii în zonă relatează situații alarmante și zilnice. Un muncitor ce își desfășoară activitatea în apropierea unor clădiri criticabile povestește: „E un pericol public. Eu lucrez aici alături și au fost dăți când am trecut pe aici și au căzut bucăți. Zilnic cad bucăți. Lucrez de 5 ani aici și nu s-au făcut niciodată reparații. În urmă cu vreo 10 ani, a și căzut clădirea din capăt.”
Chiar și în propriile case, locatarii se confruntă cu riscul, mai ales în zonele unde imobilele sunt vechi și trebuie consolidate. „Blocul are peste 100 de ani. A fost expertizat și e posibil să intrăm în niște fonduri, și, în câțiva ani, să beneficiem de consolidare,” povestește un locuitor din Sectorul 2.
Măsuri întârziate și un viitor sumbru
Din păcate, politicile de consolidare și prevenție nu au fost aplicate eficient în ultimii ani. În prezent, doar 14 șantiere pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic funcționează în București, majoritatea în zona centrală. Autoritățile promit finalizarea a șapte dintre acestea până la sfârșitul anului 2023 și preconizează deschiderea altor 15 în următorii trei ani, cu sprijin din fonduri naționale și europene.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că statul român s-a angajat să sprijine proprietarii de imobile prin programe speciale: „Bucureștiul, în primul rând, trebuie să acceseze mai mult. Statul român nu mai cere cetățenilor banii înapoi. Dacă în termen de 25 de ani înstrăinezi acel imobil, atunci proporțional va trebui să plătești înapoi. Dacă nu se întâmplă acest lucru, se consideră investiția statului în siguranța cetățeanului.”
Cu toate acestea, în cei peste 30 de ani de la cutremurul din 1977, consolidările efectuate în București sunt insuficiente. Se estimează că, până acum, doar aproximativ 1% din clădirile cu risc seismic au fost consolidate. Rata lentă a lucrărilor și lipsa de fonduri adecvate sugerează că, în lipsa unor măsuri mai ferme, riscul unui dezastru major se va menține la cote alarmante.
Perspectiva unei capcane seismice în inima capitalei rămâne una din cele mai grave amenințări, iar autoritățile sunt chemate să accelereze intervențiile înainte ca vremea și mai mult să pună în pericol viețile oamenilor. Într-un context global în care multe capitale europene își consolidează infrastructura, Bucureștiul trebuie să facă pași decisivi pentru a reduce riscul seismului. Altfel, urgența devine doar o problemă de timp, iar consecințele pot fi catastrofale.
