Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a judecat contestațiile în dosarul de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, în care sunt implicați Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte persoane. Procesul a început pe 14 aprilie, după ce Curtea de Apel București a considerat rechizitoriul legal și a dispus începerea judecății pe fond. Georgescu a fost întâmpinat de susținători în fața instanței.
Dosarul vizează acuzații grave, inclusiv complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false, în cazul lui Georgescu. Potra este acuzat de tentativă la comiterea de infracțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar și de nerespectarea regimului materiilor explozive. Evenimentele despre care se vorbește au avut loc în decembrie 2024.
Planul de deturnare a protestului
Procurorii au scos în evidență o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, unde Georgescu și Potra ar fi pus la cale un plan de deturnare a unui protest. Acesta era menit să susțină un fost candidat la alegerile prezidențiale. La întâlnire au participat Potra, Georgescu, Sechilă și Marian Burcea, garda de corp a lui Georgescu.
După această întâlnire, Georgescu ar fi transmis, prin intermediul liderului Frăției Ortodoxe, Dan Grăjeanu, un îndemn. Acesta se referea la un protest programat pentru 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului. Procurorii susțin că protestul ar fi urmat să fie deturnat pentru a crea haos.
Protestatarii ar fi urmat să fie folosiți drept „masă de manevră pentru realizarea acțiunilor subversive”, au menționat procurorii.
Operațiune de destabilizare națională, potrivit procurorilor
Potra este acuzat că a recrutat persoane, inclusiv mercenari, pentru a participa la protest. Mercenarii ar fi fost înarmați cu materiale pirotehnice puternice. Procurorii consideră că aceștia urmau să creeze un climat de teroare, cu scopul de a facilita cererea de reluare a turului doi al alegerilor.
Procurorii au descris acțiunile ca fiind o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”. Surse judiciare au precizat că „orice dezastru al mulțimii implică un anumit tip de panică”.
Dosarul continuă cu judecarea contestațiilor în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.
