Conform Digi24: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) așteaptă joi decizia definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind neplata unor drepturi salariale restante magistraților. Miza financiară a litigiului este una colosală, ajungând la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a aproape un miliard de euro. Curtea de Apel București admisese deja acțiunea ICCJ în primă instanță, obligând Executivul să achite sumele cuvenite, inclusiv prin rectificare bugetară.
Problema a apărut ca urmare a unor majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Aceste drepturi salariale restante, solicitate de magistrați, au generat un conflict deschis între puterea judecătorească și cea executivă. Curtea de Apel a stipulat în hotărârea sa ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să pună în aplicare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă, prevăzând și penalități de 1% pe zi de întârziere, plus o amendă de 20% din salariul minim brut zilnic.
Guvernul contestă atribuțiile instanței
În fața instanței supreme, reprezentanții Guvernului au invocat o excepție de neconstituționalitate, solicitând sesizarea Curții Constituționale. Argumentul principal este legat de legitimitatea unei instanțe de a impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și de a stabili drepturi financiare peste limitele stabilite prin legea bugetară. Mai mult, Guvernul a cerut și o suspendare a procesului până la o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), înaintând o întrebare preliminară.
Executivul a reclamat nelegalitatea deciziei Curții de Apel, susținând că aceasta depășește sfera de competență a instanței, obligând Guvernul să aloce fonduri unei categorii profesionale specifice. Termenul de 10 zile pentru implementare a fost considerat, de asemenea, nerealist.
Istoricul conflictului și miza financiară
Conflictul a escaladat după ce, în 2023, ICCJ și Parchetul General au decis o majorare de 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, începând cu anul 2018. Guvernul, însă, a amânat o parte din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachete de ajutoare sociale. ICCJ susține că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, care dețin titluri executorii neexecutate de peste un deceniu, acuzând totodată Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat.
În martie, proiectul de buget pentru 2026, transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, prevedea deja alocări de circa 5 miliarde de lei pentru ICCJ, o creștere semnificativă menită să acopere aceste restante salariale. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a anunțat pe 2 iulie sesizarea Curții Constituționale, declarând că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară.
Decizia finală a completului de judecători de la ICCJ este așteptată pe 23 iulie.
Sursa: Digi24
