Conform HotNews: Consumul masiv de apă al centrelor de date AI, o amenințare ascunsă
Centrele de date dedicate inteligenței artificiale (AI) ar putea consuma până în 2030 o cantitate uluitoare de apă, echivalentă cu necesarul anual al 1,3 miliarde de oameni, majoritatea din Africa Subsahariană. Un nou raport al Institutului pentru Apă, Mediu și Sănătate al Universității Națiunilor Unite, citat de futurism.com, trage un semnal de alarmă cu privire la impactul ecologic masiv, dar adesea neglijat, al dezvoltării infrastructurii AI.
Amprenta hidrică subestimată a AI
Cercetătorii avertizează că evaluările curente ale impactului asupra mediului al inteligenței artificiale sunt „evaluate sistematic în mod eronat”. Multe analize s-au concentrat predominant pe emisiile de carbon generate de antrenarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni, ignorând însă consumul substanțial de apă și utilizarea terenurilor. Aceste aspecte, consideră experții, reprezintă o componentă mult mai amplă a amprentei ecologice a AI, depășind în multe cazuri costurile inițiale de antrenare.
Raportul subliniază că funcționarea continuă a sistemelor AI, cunoscută sub denumirea de inferență, consumă între 80% și 90% din energia totală necesară. Acest consum energetic masiv are o consecință directă asupra resurselor de apă, utilizate preponderent pentru răcirea centrelor de date.
Impactul energetic și asupra terenurilor
Pe lângă amprenta hidrică, centrele de date AI generează o presiune semnificativă și asupra utilizării terenurilor. Aceasta se datorează infrastructurii energetice necesare pentru alimentarea cu electricitate și a lanțurilor de aprovizionare complexe implicate în construcția și operarea acestor facilități.
Estimările raportului indică faptul că, prin includerea costurilor de inferență, centrele de date AI ar putea consuma, până în 2030, aproximativ 945 de terawați-oră de electricitate. Această cantitate de energie este echivalentă cu de trei ori consumul combinat de electricitate al Pakistanului, Bangladeshului și Nigeriei, țări care găzduiesc peste 650 de milioane de locuitori.
Paradoxul eficienței și al consumului crescut
Un aspect paradoxal semnalat de raport este legat de progresul în eficiența energetică a modelelor AI. În ciuda îmbunătățirilor tehnologice care vizează reducerea consumului de resurse, Kaveh Madani, coautor al studiului, explică faptul că, pe termen lung, aceste avancansări pot duce la o utilizare și mai intensă a inteligenței artificiale.
„Inteligență artificială și energie mai eficiente și mai accesibile înseamnă o utilizare mai intensă a inteligenței artificiale, ceea ce face ca amprenta totală să fie mult mai mare decât economiile pe care le obținem prin câștigurile de eficiență”, a declarat Madani. Astfel, deși fiecare proces individual devine mai eficient, utilizarea generalizată sporește amprenta globală asupra mediului.
Impactul hidric prognozat este de 9,3 trilioane de litri de apă anual, o cifră care echivalează nevoile de bază ale celor 1,3 miliarde de oameni din Africa Subsahariană. Aceste date subliniază necesitatea urgentă a unor strategii de gestionare durabilă a resurselor în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiei AI.
Sursa: HotNews
