Conform Descopera: Un hormon moștenit de la neanderthalieni influențează musculatura oamenilor moderni
O echipă internațională de cercetători a descoperit că o variantă genetică, preluată de la specia dispărută de neanderthalieni, continuă să aibă efecte vizibile asupra organismului uman contemporan. Această moștenire genetică este asociată cu o masă musculară sporită, dar și cu anumite caracteristici ale craniului și dentiției, amintind de conformația neanderthalienilor. Studiul, publicat în revista Current Biology, oferă noi perspective asupra interacțiunii dintre speciile umane în trecutul îndepărtat.
Neanderthalienii erau cunoscuți pentru constituția lor robustă și musculatura puternică. Scheletele fosile relevă arcade sprâncenoase proeminente și rădăcini dentare mai scurte, trăsături care acum pot fi corelate cu anumite gene moștenite. Cercetătorii, conduși de Hugo Zeberg de la Karolinska Institutet din Suedia și Philipp Kanis de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania, s-au concentrat pe receptorul hormonului de creștere. Această proteină, prezentă pe suprafața celulelor, este esențială pentru modul în care hormonul de creștere își exercită efectele asupra oaselor și mușchilor.
Efectele hormonale și proporțiile musculare
Analiza a demonstrat că varianta neanderthaliană a receptorului conține două modificări genetice care nu se regăsesc în forma cea mai comună la oamenii moderni. Experimentele de laborator au relevat că celulele care posedă varianta neanderthaliană a receptorului răspund mai puternic la hormonul de creștere, ducând la o dezvoltare musculară cu aproximativ 40% mai mare comparativ cu celulele ce posedă varianta modernă. Se pare că una dintre cele două modificări genetice este responsabilă pentru majoritatea acestui efect sporit.
Această variantă genetică a fost transferată speciei Homo sapiens în urma încrucișărilor cu neanderthalienii, un eveniment estimat să fi avut loc acum aproximativ 47.000 de ani. În prezent, varianta genetică este mai frecventă în Asia de Sud și de Est, unde o proporție de până la 24% din populație o poartă, în contrast cu aproximativ 0,5% dintre europeni.
Pentru a valida observațiile din laborator în contextul real, oamenii de știință au examinat date genetice și antropometrice de la peste un milion de persoane. Rezultatele au arătat că adulții care purtau varianta neanderthaliană aveau, în medie, cu aproximativ 270 de grame mai multă masă musculară decât cei care nu moșteniseră această genă.
Dezvoltarea în timpul pubertății și trăsături specifice
Analiza datelor provenite de la peste 6.000 de copii nu a indicat o influență asupra creșterii în primii 11 ani de viață. Acest lucru sugerează că efectele acestei variante genetice devin perceptibile abia în perioada pubertății, atunci când secreția hormonului de creștere atinge niveluri semnificativ mai ridicate.
Studiul a mai scos în evidență că purtătorii variantei genetice neanderthaliene au tendința de a prezenta o porțiune posterioară a mandibulei ușor mai scurtă și rădăcini dentare reduse. Aceste caracteristici reamintesc de anatomia specifică a neanderthalienilor. Totuși, autorii studiului subliniază că această moștenire genetică este doar unul dintre multiplii factori care contribuie la dezvoltarea corpului uman. Ea nu poate explica singură robustețea generală a neanderthalienilor sau aspectul fizic complet al unei persoane.
În prezent, varianta genetică moștenită de la neanderthalieni influențează populațiile din anumite regiuni ale lumii, aducând cu sine o masă musculară ușor sporită. Cercetările continuă pentru a înțelege pe deplin complexitatea interacțiunilor genetice dintre speciile umane și impactul lor asupra evoluției noastre.
Sursa: Descopera
