Conform G4Media: Sindicatele din Educație, în conflict cu Guvernul pe salarizare
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Sindicatelor din Educaţia „Spiru Haret” au lansat critici vehemente la adresa proiectului de lege privind salarizarea personalului din sectorul public, acuzând Guvernul de tratament discriminatoriu față de domeniul educației. Cele două federații cer Parlamentului să corecteze ceea ce numesc „anomalii grave” care subminează statutul și atractivitatea profesiei didactice.
Inechități salariale și încălcarea angajamentelor
Reprezentanții sindicaliști susțin că varianta actuală a proiectului de lege, deși prezentată ca fiind îmbunătățită, adâncește discriminările salariale și contravine angajamentelor guvernamentale anterioare. Potrivit acestora, proiectul ignoră prevederile OUG nr. 57/2023, adoptată în urma grevei generale din învățământ din 2023. Această ordonanță stipula raportarea salarială a profesorului debutant la salariul mediu brut pe economie și construirea unei grile care să stimuleze evoluția în carieră. Noul proiect, în schimb, elimină aceste principii, oferind o grilă ce nu reflectă dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Raportul dintre salariul unui profesor debutant și cel al unui profesor cu gradul didactic I și vechime maximă ar trebui să fie de cel puțin 1,47:1, dar proiectul propune un coeficient mult sub acest nivel necesar pentru o evoluție firească.
Angajamente încălcate față de medici și salarii „simbolice”
Sindicaliștii atrag atenția asupra încălcării angajamentelor asumate anterior, inclusiv a celui cu Banca Mondială și Ministerul Muncii, referitor la echivalarea salariului maxim al profesorului din învățământul preuniversitar, cu gradul didactic I și vechime maximă, cu cel al unui medic specialist. Proiectul actual propune o diferență salarială de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorilor, o discrepanță considerată de sindicate ca fiind un indicator al aprecierii Guvernului pentru munca educatorilor. De asemenea, se subliniază că un salariu maxim al profesorului nu atinge coeficientul 3 dintr-o scară de la 1 la 8, ceea ce denotă o subevaluare a experienței profesionale, performanței, responsabilității și rolului social al acestora.
Față de grilele prezentate în luna mai, majorările propuse sunt considerate „pur simbolice”. Profesorul debutant ar câștiga doar 410 lei brut (aproximativ 240 lei net) în plus, iar profesorul cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime doar 164 lei brut (aproximativ 96 lei net). Aceste sume sunt catalogate ca fiind „insignifiante” și „profund ofensatoare” pentru o profesie care necesită studii superioare, formare continuă și responsabilitate.
Măsuri suplimentare și consecințe
Proiectul Guvernului propune acordarea unei sume fixe „derizorii” de 410 lei brut (240 lei net) pentru activitatea de dirigenție, o sarcină considerată complexă și cu mare responsabilitate. În paralel, sunt diminuate indemnizațiile pentru predarea în regim simultan, pentru activitatea în zone izolate, pentru practica pedagogică și alte drepturi specifice sistemului. Aceste măsuri vin în completarea celor deja adoptate prin Legea nr. 141/2025, care includ majorarea normei didactice, creșterea efectivelor de elevi la clasă și plafonarea unor drepturi salariale. Sindicaliștii consideră că aceste acțiuni transformă Educația într-un domeniu din care se taie fonduri, nu unul în care se investește, accentuând subfinanțarea sistemului.
Federațiile sindicale avertizează că această decizie politică este „profund iresponsabilă” și ignoră rolul vital al educației pentru viitorul României. În acest context, FSLI și „Spiru Haret” își declină orice responsabilitate pentru escaladarea conflictului social și pentru declanșarea unor noi acțiuni de protest. Se lansează un apel ferm către parlamentari de a respinge proiectul de lege și de a demonstra înțelegerea pentru rolul esențial al educației, asumându-și responsabilitatea politică și morală pentru accentuarea crizei din învățământ.
Sursa: G4Media
