Guvernul pregătește măsuri care vizează plafonarea costurilor la gaze pentru consumatorii casnici, într-un moment crucial de liberalizare a pieței de energie. În ședința de joi, Executivul a dezbătut proiectul de Ordonanță de Urgență ce stabilește un plafon pentru prețul gazelor naturale plătit de populație, cu scopul de a proteja consumatorii vulnerabili de creșterile imprevizibile de pe piață. Actul normativ, avizat favorable de Consiliul Economic și Social, prevede ca, pe durata unui an, prețul gazului să nu depășească 0,31 lei pe kilowatt-oră pentru consumatorii casnici.
Această inițiativă vine pe fondul procesului de liberalizare a pieței de energie, care a început în urmă cu câțiva ani, și a fost intens discutată în ultimele luni ca o măsură de protecție pentru populație. În contextul scumpirilor repetate, guvernul dorește să ofere consumatorilor o anumită stabilitate tarifară, pe termen limitat, până la finalizarea procesului de liberalizare completă. Măsura delimitată pentru perioada 1 aprilie 2026 — 31 martie 2027 urmărește să evite impactul necontrolat al fluctuațiilor de piață și să mențină prețuri accesibile pentru cetățeni.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a asigurat că această plafonare nu va prejudicia în mod negativ sectorul energetic, ci va permite o tranziție echilibrată și coerentă către o piață liberă. „Potrivit datelor noastre, consumatorii casnici nu vor plăti mai mult de 0,31 lei pe kWh timp de un an. Este o măsură de protecție temporară, menită să le ofere siguranță în fața volatilității pieței,” a declarat oficialul.
Contextul liberalizării pieței și impactul pe consumatori
La nivel european, procesul de liberalizare a pieței de gaze a început încă din urmă cu câțiva ani, urmând modelul adoptat de state precum Italia, Germania sau Olanda. În România, această tranziție se află încă în faza de ajustare, iar autoritățile justifică măsura recent avizată ca fiind necesară pentru a evita șocurile sociale generate de posibile perturbări bruste ale prețurilor.
Dezbaterea din Consiliul Economic și Social s-a concentrat pe echilibrul între susținerea consumatorului și atingerea obiectivelor de liberalizare. Specialiștii au atras atenția că, deși plafonarea poate ajuta la stabilizarea facturilor, trebuie păstrată și flexibilitatea pieței pentru a evita distorsiuni sau distorsiuni de concurență.
Avantaje și limite ale măsurii de plafonare
Ce aduce această măsură pentru cetățeni? În primul rând, o protecție temporară împotriva unor scumpiri care pot fi generate de fluctuațiile pieței globale și de dificultățile de aprovizionare sau de evoluția internațională a prețurilor. În al doilea rând, stabilește un nivel clar de tarif, ceea ce poate duce la un sentiment de siguranță pentru familiile vulnerabile, în condițiile în care costul energiei reprezintă o componentă semnificativă în bugetul lunar.
Însă, experții avertizează că plafonarea, deși utilă pe termen scurt, nu poate fi o soluție viabilă pe termen lung, întrucât poate distorsiona prețurile de piață și reduce stimulentele pentru investiții în infrastructură și sustenabilitate energetică. De asemenea, aplicabilitatea și costurile administrării unui astfel de plafon trebuie gestionate cu atenție, pentru a evita eventuale fraude sau subsidiarități nejustificate.
Ultimele evoluții indică faptul că guvernul va monitoriza atent implementarea măsurii și va putea realiza ajustări dacă va fi nevoie, în funcție de funcționarea pieței și de impactul asupra consumatorilor. În timp ce procesul de liberalizare se desfășoară, autoritățile încearcă să mențină un echilibru între sprijinirea cetățenilor și dezvoltarea unei piețe competitive, cu perspective de creștere sustenabilă în anii următori.
