Conform Mediafax: Un limbaj arhaic supraviețuiește în Munții Apuseni
În inima Munților Apuseni, satul Mărgău păstrează vie o comoară lingvistică neprețuită: „limba gumuțească”. Un dialect vechi de peste un secol, folosit inițial de breasla geamgiilor din zonă, continuă să fie vorbit de localnici, adaptat nevoilor cotidiene. Această particularitate culturală atrage atenția și conturează identitatea unică a comunității, izolată de ritmul alert al lumii moderne.
Limbajul, adesea descris ca fiind necesar „la nevoie”, prezintă cuvinte și expresii complet distincte de limba română standard. Un exemplu elocvent este „abrion”, termenul local pentru lapte. De asemenea, o femeie este numită „hazaică”, iar expresia „doponește-te” echivalează cu un concediu abrupt, însemnând „du-te de aici”. Această izolare lingvistică a contribuit la conservarea unui vocabular bogat și specific, o mărturie vie a istoriei și ocupațiilor ancestrale ale locuitorilor din Mărgău.
Vocabularul unic al „gumuțeștilor”
Lexicul „gumuțesc” cuprinde termeni pitorești și sugestivi, care dezvăluie o lume aparte. Uneori, pentru a verifica dacă cineva cunoaște acest limbaj, se folosește întrebarea „Tălăuzești?”. Un obiect comun precum o sticlă poartă denumirea de „tălăuz”. Cândvine vorba de aprecierea calităților umane, expresii precum „Munuc, s-asface deapsă!” transmit ideea de om bun, în timp ce „Munuc, s-asface spurav!” avertizează asupra pericolului reprezentat de o persoană rea.
Alte cuvinte din acest jargon includ „gădină” pentru a mânca, „gădinătoare” pentru gură și „codău” pentru preot. Pentru bani, localnicii folosesc „pițule” sau „goloji”. Un milău este un om sau bărbat, iar o milăiță este o femeie. O țigară este o „sfârlă”, iar băutura, un „hurtez”. Un polițist poartă denumirea de „tistulaș”, iar un hoț de lucruri, un „găinar”. Porcul este numit „gomon”, iar calul, „țolan”. Căruța devine „toigă”, iar furtul sau ascunderea unor obiecte este redat prin expresia „a dosi diamante”.
Moștenire culturală și atracții turistice
Această limbă arhaică este strâns legată de istoria geamgiilor din Mărgău, o breaslă care, la un moment dat, a fost renumită pentru activitatea sa de vânzare și instalare a geamurilor în întreaga țară. Jargonul dezvoltat de aceștia le permitea să comunice discret și să-și păstreze secretele profesionale, contribuind la formarea unei identități distincte.
Pe lângă bogata sa moștenire lingvistică și culturală, Mărgău oferă și peisaje naturale spectaculoase și obiective turistice de interes. Două biserici, „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și Biserica Baptistă „BETEL”, punctează peisajul spiritual al comunei. Arianile protejate, precum Peștera Mare de pe Valea Firei, Peștera din Piatra Ponorului și Peștera Vârfurașu, împreună cu Pietrele Albe, Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele, atrag turiștii în căutare de frumusețe naturală și aventură. Munții Apuseni – Vlădeasa, o arie protejată specială pentru avifaună, completează oferta ecoturistică a zonei.
Comuna Mărgău se mândrește și cu personalități marcante născute pe teritoriul său. Printre acestea se numără Emil Boc, actualul primar al Clujului, originar din Răchițele, Teodor Șușman și Iosif Capotă, luptători anticomuniști emblems, și Dumitru Mustață, un scrimer remarcabil. Aceste figuri subliniază diversitatea și potențialul pe care îl posedă comunitatea din Apuseni.
Sursa: Mediafax
