Conform Digi24: Sorin Grindeanu, lider al Partidului Social Democrat (PSD), a declarat joi că așteaptă cu interes decizia Curții Constituționale (CCR) privind Legea integrității. Acesta a precizat că, în cazul în care anumite articole vor fi declarate neconstituționale, va convoca o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului pentru modificarea acestora. Grindeanu și-a exprimat, însă, convingerea că legea, în forma sa actuală, va trece de testul constituționalității.
„Am încercat la Parlament să suplinim lipsa de performanță a premierului demis. Am stat aproape toată perioada în sesiune extraordinară în această vară și am salvat din perspectiva noastră miliarde de euro din PNRR. Vom rămâne aici și săptămânile viitoare, până la intrarea în sesiune ordinară, în funcție de deciziile care pot veni de la Curtea Constituțională a României”, a afirmat Sorin Grindeanu, într-o conferință de presă susținută la Parlament.
Liderul PSD a subliniat importanța obținerii unei decizii concrete de la CCR pe tema legii integrității, aceasta fiind un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Data la care se așteaptă o hotărâre este luni.
„Mă interesează luni să avem o decizie, iar CCR să ne spună dacă e constituțională sau nu, fie ce a semnalat PNL-USR, fie președintele, astfel încât să am timp să modificăm dacă e ceva de modificat, fie pe biodiversitate, fie pe legea ANI, și să ne înscriem în termenul de 31 august când trebuie ca aceste legi să fie promulgate. Restul e mai puțin important”, a adăugat Grindeanu.
Din perspectiva sa și a PSD, legea integrității va fi validată de Curtea Constituțională. „Eu pot să spun că da (n.r. articolele criticate sunt constituționale) atât timp cât au fost votate, fiindcă altfel nu aveau votul colegilor mei și al meu în plen, dar să așteptăm luni să vedem ce iese (…) Dincolo de cine ar putea părea pierzător sau câștigător, mai important este să avem o decizie”, a mai declarat Sorin Grindeanu.
CCR dezbate contestațiile la Legea ANI
Curtea Constituțională a amânat pentru luni, 17 august, decizia referitoare la sesizările depuse de PNL, USR și de președintele României cu privire la Legea integrității. Principalele puncte de controversă vizează retroactivitatea sancțiunilor și obligația extinderii declarațiilor de avere și interese către partenerii de viață ai demnitarilor.
Una dintre cele mai contestate prevederi stipulează că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior intrării în vigoare a noii legi, își vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituție, susținând că legea ar trebui să producă efecte doar pentru viitor și nu poate impune sancțiuni noi pentru fapte sau situații juridice deja soluționate conform legii vechi. Această prevedere a fost interpretată ca având o „țintă fixă”, respectiv primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Cea de-a doua problematică se referă la extinderea obligației depunerii declarațiilor de avere și interese către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Criticii susțin că legea nu definește clar ce înseamnă o astfel de relație, forțând persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecți ai legii. Această formă este considerată o ingerință disproporționată în viața privată, contrar standardelor europene.
Impactul fondurilor europene asupra Legii integrității
Legea integrității reprezintă un jalon crucial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), termenul limită pentru promulgarea sa fiind 31 august. Reprezentanții PSD acuză USR și PNL că, prin sesizarea contestatară, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, cu scopul de a-și proteja anumiți lideri. Pe de altă parte, contestatarii susțin că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale, iar o lege viciată ar periclita oricum recepționarea fondurilor europene de către Comisia Europeană.
În contextul acestor dezbateri, se amintește că, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor poate intra în conflict cu angajamentele internaționale ale României.
Sursa: Digi24
