Conform Economistul.ro: Google a pierdut definitiv recursul în cazul Android, Curtea de Justiție a Uniunii Europene confirmând amenda de 4,125 miliarde euro. Decizia survine după ani de litigii privind practicile companiei americane menite să-și consolideze poziția dominantă pe piața sistemelor de operare mobile și în căutarea online.
Amenda confirmată și implicațiile sale
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins astfel apelul formulat de Google și compania-mamă Alphabet în cauza C-738/22 P, care vizează condițiile impuse producătorilor de telefoane și operatorilor mobili pentru dispozitivele Android. Amenda inițială, stabilită de Comisia Europeană în 2018 la 4,343 miliarde euro, a fost redusă la 4,125 miliarde euro de către Tribunalul UE în 2022, iar acum Curtea de Justiție a validat această sumă. Răspunderea solidară a Alphabet pentru 1,520 miliarde euro a fost, de asemenea, confirmată.
Decizia consolidează poziția Comisiei Europene în cea mai mare acțiune antitrust împotriva unei platforme digitale majore. Instanța europeană a considerat că Google a favorizat propriul motor de căutare și browserul Chrome prin preinstalare pe dispozitivele Android și prin condiționarea accesului la Google Play Store. Aceste practici au fost considerate un abuz de poziție dominantă, având ca scop protejarea veniturilor din publicitatea online.
Mecanismele de protecție a poziției dominante
Problema centrală a dosarului o reprezintă condițiile contractuale impuse de Google producătorilor de dispozitive. Aceștia erau obligați să preinstaleze Google Search și Chrome pentru a putea licenția Google Play Store, considerat esențial de către majoritatea producătorilor de telefoane, deoarece nu putea fi descărcat ulterior de către utilizatori în același mod ca alte aplicații.
Comisia Europeană a identificat trei tipuri principale de restricții. Prima categorie privește acordurile de distribuție, unde preinstalarea Google Search și Chrome era o condiție pentru accesul la Play Store. A doua categorie o reprezintă acordurile anti-fragmentare, care împiedicau producătorii să vândă dispozitive cu versiuni Android neaprobate de Google, limitând astfel piața pentru distribuitorii altor versiuni ale sistemului de operare. A treia categorie se referă la acordurile de împărțire a veniturilor, prin care producătorii și operatorii primeau o parte din veniturile Google dacă nu preinstalează servicii concurente de căutare.
Pentru utilizatori, consecința a fost că aplicațiile Google apăreau implicit pe dispozitive, având un avantaj semnificativ față de cele concurente care necesitau căutare, descărcare și configurare manuală. Curtea a recunoscut existența unui „status quo bias” în favoarea aplicațiilor preinstalate și a concluzionat că Google nu a reușit să demonstreze că preferințele utilizatorilor sau calitatea serviciilor sale explicau în totalitate aceste comportamente.
Analiza Curții și viitorul pieței digitale
Curtea de Justiție a confirmat că Tribunalul a analizat corect condițiile de preinstalare în contextul economic mai larg, inclusiv acordurile de împărțire a veniturilor. Instanța a subliniat că nu este necesară întotdeauna o analiză contrafactuală detaliată pentru a stabili un abuz de poziție dominantă, dacă efectele anticoncurențiale sunt clar demonstrate.
Această hotărâre are implicații importante pentru modul în care vor fi analizate piețele digitale pe viitor. Curtea a precizat că demonstrarea unui abuz de poziție dominantă nu necesită în mod obligatoriu dovada că practicile exclud doar concurenți la fel de eficienți. În cazul piețelor digitale, caracteristicile specifice au permis concluzia că practicile Google puteau restrânge concurența și consolida barierele de intrare.
De asemenea, Curtea a susținut analiza privind acordurile anti-fragmentare, considerate apte să limiteze piețele comerciale pentru versiunile Android necompatibile cu cerințele Google și să întărească poziția dominantă a companiei. Aceste acorduri, legate de accesul la Play Store și Google Search, împiedicau producătorii să lanseze dispozitive cu versiuni Android care nu respectau standardele aprobate de Google. Google și Alphabet au susținut că practicile lor au justificări obiective, precum protejarea compatibilității ecosistemului Android, însă Curtea a respins aceste argumente, menținând clasificarea încălcării ca una unică și continuă.
Decizia finală a Curții de Justiție închide etapa judiciară a cazului Android la nivelul instanțelor europene. Acest verdict consolidă intervențiile antitrust ale Comisiei Europene și trimite un mesaj clar pieței digitale: un ecosistem nu poate fi utilizat pentru a bloca accesul concurenților la utilizatori, atunci când compania ce controlează ecosistemul deține o poziție dominantă. nnDosarul se bazează pe aplicarea articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care interzice abuzul de poziție dominantă. Acesta a demarat în 2013, pe baza unor plângeri depuse la Comisie și a vizat practicile Google în ecosistemul Android, inclusiv acordurile cu producători, operatori și condițiile de acces la aplicațiile sale.
Sursa: Economistul.ro
