Astronomii au realizat o descoperire spectaculoasă, capturând una dintre cele mai clare imagini de până acum cu o gaură neagră care, după o perioadă de inactivitate de aproape 100 de milioane de ani, a redevenit activă. Erupția observată în galaxia J1007+3540 a fost comparată cu un „vulcan cosmic”. Aceasta se întinde pe o distanță de aproape un milion de ani-lumină în spațiu.
O „trezire” cosmică
Descoperirea se concentrează asupra galaxiei J1007+3540, unde oamenii de știință au observat o gaură neagră supermasivă în nucleul său. Aceasta a repornit brusc jeturi puternice, după ce a rămas inactivă timp de aproape 100 de milioane de ani. Observațiile radio arată galaxia prinsă într-o luptă turbulentă. Noile jeturi, reactivate de la gaura neagră, împing spre exterior. Acestea sunt însă distorsionate și comprimate de presiunea intensă a grupului masiv de galaxii care o înconjoară.
Imaginile dezvăluie un jet interior strălucitor și compact, semn al activității recente. În jurul acestuia se află o regiune mai mare de plasmă mai veche, care pălește, lăsată în urmă de erupțiile anterioare. Acest material mai vechi apare întins și comprimat de condițiile dure ale grupului înconjurător. „Este ca și cum ai privi un vulcan cosmic erupând din nou după epoci de calm, cu excepția faptului că acesta este suficient de mare pentru a sculpta structuri ce se întind pe aproape un milion de ani-lumină prin spațiu”, a declarat cercetătoarea principală Shobha Kumari de la Midnapore City College din India.
Jeturi de plasmă remodelate
Imaginile obținute cu ajutorul radiotelescopului LOFAR arată că lobul nordic al galaxiei este puternic comprimat și deformat. Datele dezvăluie un flux curbat de plasmă care pare să fie împins lateral de gazul din jur. O altă caracteristică izbitoare este o coadă lungă și slabă de emisie care se întinde spre sud-vest. Această structură arată că plasma magnetizată este târâtă prin grup, lăsând în urmă o urmă difuză care a persistat timp de milioane de ani.
Echipa de cercetare plănuiește să efectueze observații și mai detaliate utilizând instrumente cu rezoluție mai mare. Scopul lor este de a examina regiunea centrală a J1007+3540 mai îndeaproape și de a urmări cum noile jeturi repornite se deplasează prin acest mediu complex. Studiul a fost publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society și se bazează pe observații de la instrumente radio de înaltă sensibilitate, inclusiv Low Frequency Array (LOFAR) din Țările de Jos și Giant Metrewave Radio Telescope (uGMRT) din India.
