Criză pe piața mondială a energiei: Iranul blochează Strâmtoarea Ormuz, provocând un val de creșteri record ale prețurilor la petrol și gaze
O situație de o gravitate fără precedent în regiunea Golfului Persic a fost declanșată de Iran, care a anunțat oficial blocarea totală a Strâmtorii Ormuz. Comandantul Gărzii Revoluționare Iraniene a declarat luni, fără menajamente, că nicio navă care va încerca să treacă nu va fi lăsată să tranziteze și că, în cazul în care acest lucru se va întâmpla, navele respective vor fi bombardate. Anunțul a fost preluat rapid de agențiile internaționale, marcând o escaladare fără precedent a tensiunilor din regiune, care încă de mult timp s-a conformat drept unul dintre cele mai sensibile și critice puncte de pe glob în ceea ce privește securitatea energetică.
Blocați, dar nu tehnic, lumea se pregătește pentru repercusiuni
Strâmtoarea Ormuz, o arteră vitală pentru transportul global de petrol și gaze, a fost, până acum, folosită în mod frecvent pentru tranzit, fiind considerată „gâtul de luptă” al economiei mondiale. La o lățime de doar 33 de kilometri în punctul cel mai îngust, această strâmtoare leagă Golful Oman de Marea Arabiei și permite trecerea a 20% din petrolul și GNL-ul mondial, folosit în principal de economiile din Europa, America de Nord și Asia. Prin urmare, orice perturbare a navigației în acest punct înseamnă impact direct asupra securității energetice globale.
Deocamdată, tehnic, canalul nu este complet blocat, însă escaladarea riscurilor și creșterea primelor de asigurare au determinat cele mai importante companii maritime să suspende temporar traversările. În același timp, mai multe atacuri asupra navelor comerciale au fost raportate de autoritățile de securitate maritimă, inclusiv în weekend, în timp ce oficialii iranieni au revendicat recent atacuri asupra unor petroliere, acuzând legături cu Statele Unite. Acțiunile și declarațiile Iranului au făcut ca limiașul pasaj să fie aproape de o închidere de facto, ceea ce ridică întrebări despre impactul pe termen lung asupra lanțului global de aprovizionare.
Explozie a prețurilor și perspective îngrijorătoare pentru piața energetică
Reacția piețelor internaționale a fost cea mai severă din ultimele luni. La deschiderea burselor, prețul petrolului Brent s-a apreciat cu peste 13%, atingând pragul de 82 de dolari pentru baril, o creștere semnificativă pentru o piață deja volatilă. În sesiune, acesta a închis cu o urcare de peste 7%, la 77,74 de dolari, cu aproape 15 dolari mai mult decât începutul anului. În același timp, prețul gazului natural european a înregistrat o creștere de peste 39%, atingând vârful de peste 50%.
Această volatilitate a fost resimțită nu doar de piețele din Europa și SUA, ci și de lanțurile de aprovizionare din Asia, unde peste 80% din petrolul și gazele ce tranzitează Strâmtoarea Ormuz sunt destinate regiunii. În aceste condiții, China, Japonia și Coreea de Sud se văd deja în situația de a resimți efectele creșterii prețurilor și restricțiilor de aprovizionare.
Specialiștii avertizează însă că, chiar și în eventualitatea unor deblocări, piața nu va reveni rapid la normal. Potrivit lui Andy Lipow, analist în domeniu, „este posibil ca, având în vedere faptul că leadership-ul iranian nu mai este intact, industria petrolieră să nu știe pur și simplu cu cine să negocieze pentru a cumpăra aur negru de la acest producător important”. Astfel, riscurile pentru stabilitatea prețurilor și pentru securitatea energetică a continentelor se mențin ridicate, iar perspectiva unei noi crize energetice nu poate fi exclusă în contextul conflictului din Golful Persic.
În urmă cu doar câteva zile, tensiunile au escaladat la un nivel extrem, cu susținerea Iranului pentru atacuri asupra navelor și blocarea completă a unei rute vitale pentru economia mondială. O eventuală reluare a traficului normal în Strâmtoarea Ormuz rămâne dificil de prevăzut, fiind financiar și politic complicată, fără garanția că Iranul va renunța la strategii agresive. În aceste condiții, lumea economică și politică rămâne cu ochii pe regiune, așteptând noi evoluții care vor defini în continuare stabilitatea energetică globală.
