Fumul provenit din incendiile de pădure din Statele Unite a ucis anual peste 24.000 de americani între 2006 și 2020, relevă un studiu recent care subliniază urgent nevoie de o schimbare profundă în politicile climatice ale țării. Aceste cifre alarmante evidențiază efectele devastatoare ale incendiilor de mari proporții, pe măsură ce schimbările climatice continuă să agraveze frecvența și intensitatea acestora.
Incendiile de pădure și consecințele asupra sănătății publice
Studiul, realizat de cercetători specializați în sănătate publică și climatologie, arată că peste 24.000 de decese anual au fost cauzate de fum și particule toxice generate de aceste incendii, în perioada analizată. Fumul conține poluanți precum particule fine (PM2.5), care se pot infiltra în plămâni și circulația sanguină, agravând afecțiuni respiratorii, cardiovasculare și alte probleme de sănătate. „Este un număr foarte mare“, a declarat Min Zhang, unul dintre autori, subliniind că aceste cifre reprezintă o realitate tristă, ce nu poate fi ignorată.
Pe fondul schimbărilor climatice, incendiile de pădure s-au intensificat, având tendința de a deveni mai frecvente și mai dezastruoase. În ultimii ani, pluviile au fost mai rare în multe regiuni, iar temperaturile globale au atins niveluri record, creând condiții ideale pentru incendii. Ca urmare, milioane de hectare de pădure au fost mistuite, iar populația civică se confruntă din ce în ce mai mult cu impactul direct al fumului de incendiu.
Necesitatea unei schimbări urgente a politicilor climatice în SUA
Studiul vine într-un moment de mare preocupare pentru autorități și mediul academic, avertizând că situația nu doar că se agravează, ci necesită intervenții rapide și eficiente. Cercetătorii petrec timp și efort în a demonstra că poluarea provocată de incendii nu afectează doar mediu, ci și sănătatea publică, având consecințe economice și sociale pe termen lung.
Min Zhang și colegii ei insistă pe faptul că politicile de prevenție și gestionare a incendiilor trebuie revizuite cu seriozitate. „Este nevoie de schimbări sistemice, de investiții în infrastructură și de politici care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, precum și de strategii de adaptare la aceste noi condiții climatice“, afirmă cercetătorii. În plus, ei adaugă că este imperativ ca autoritățile să își asume responsabilitatea pentru reducerea defrișărilor masive și pentru promovarea unor practici sustenabile de utilizare a terenurilor.
Contextul național și global
Aceste descoperiri vin într-un context în care clima globală devine tot mai instabilă, iar Statele Unite trebuie să se adapteze în fața acestei realități. În ultimii ani, incendii de amploare, cum ar fi cele din vestul țării, au stârnit dezbateri intense despre responsabilitatea guvernului și despre măsurile concrete care trebuie luate pentru a limita efectele devastatoare ale incendiilor.
Comunitățile locale și organizațiile de mediu cer acțiuni concrete și transparente, precum și un angajament mai clar pentru reducerea emisiilor de carbon. În același timp, cercetările recente adaugă o nouă dimensiune discuției, subliniind că impactul asupra sănătății publice trebuie să fie în centrul politicilor de gestionare a riscurilor legate de incendii.
Pe măsură ce vara și sezonul incendiilor devin tot mai lungi în America de Nord, perspectiva unei intervenții eficiente pare din ce în ce mai dificil de atins dacă autoritățile nu vor adopta măsuri radicale. Îngrijorările privind sănătatea populației și sustenabilitatea mediului impun o reevaluare urgentă a direcției în care se îndreaptă politica climatică în Statele Unite. În contextul schimbărilor climatice accelerate, viitorul pare sumbru dacă nu se vor implementa schimbări reale, bazate pe știință și pe o viziune pe termen lung.
