Cheltuielile militare globale cresc, punând presiune pe bugetele statelor
Creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial forțează guvernele să ia decizii dificile în ceea ce privește alocarea fondurilor publice, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI). Organismul internațional semnalează reapariția dilemei economice cunoscute sub numele de „arme versus bunăstare”, care subliniază compromisurile necesare între investițiile militare și programele sociale.
Echilibrul fragil al bugetelor publice
În ultimul său raport, „World Economic Outlook”, FMI indică faptul că jumătate din statele lumii și-au majorat bugetele militare. Mai mult, vânzările de armament ale marilor companii din industria de apărare s-au dublat în termeni reali în ultimele două decenii. Tendința este de așteptat să continue, având în vedere tensiunile geopolitice crescânde. Această evoluție ridică semne de întrebare cu privire la impactul majorării cheltuielilor militare asupra finanțării altor domenii esențiale, precum programele sociale. Analizând experiența a 164 de state de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, FMI avertizează că perioadele de creștere rapidă a cheltuielilor militare pot afecta echilibrele fiscale și externe ale economiilor, conducând adesea la creșterea datoriei publice și la reduceri în cheltuielile sociale.
Reacțiile politice și perspectivele economice
Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a recunoscut că dilema dintre cheltuielile pentru apărare și cele sociale poate genera reacții negative din partea electoratului, mai ales în apropierea alegerilor prezidențiale din 2027. Cu toate acestea, el a subliniat că investițiile în apărare pot aduce un „dividend dublu”, consolidând suveranitatea statelor și creând locuri de muncă. „Trebuie să regândim războiul. Dronele și noile forme de luptă au apărut deja și trebuie să le abordăm”, a declarat Lescure. Oficialul francez a adăugat că nivelul ridicat al cheltuielilor sociale din Franța rămâne o componentă esențială a modelului economic al țării, iar o strategie industrială legată de apărare ar putea genera locuri de muncă inclusiv în regiunile afectate de globalizare și transformări tehnologice. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a menționat că finanțarea pentru apărare a devenit o prioritate pentru multe state, în timp ce fondurile pentru dezvoltare externă au scăzut în numeroase țări dezvoltate. Banga a subliniat totuși că instituția pe care o conduce a reușit să mobilizeze în 2024 o sumă record pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), programul dedicat celor mai sărace state.
Europa și securitatea pe fondul conflictelor
Securitatea și apărarea au devenit priorități majore în Europa, în special după invazia Rusiei în Ucraina. Se estimează că cheltuielile pentru apărare ale Uniunii Europene vor ajunge la 381 de miliarde de euro în 2025, o creștere de 11% față de anul precedent și cu aproape 63% peste nivelul din 2020. Ministrul polonez al Finanțelor, Andrzej Domański, a declarat că guvernul monitorizează atent riscul unor reacții sociale care s-ar putea manifesta la urne, în contextul creșterii cheltuielilor militare. Polonia intenționează să aloce aproximativ 5% din produsul intern brut pentru apărare.
Sursa: News.ro
