România introduce obligația raportării risipei alimentare pentru aproape jumătate de milion de operatori economici
În efortul de a combate risipa alimentară și de a respecta directivele europene, autoritățile din România au decis să extindă semnificativ controalele și raportările din sectorul agroalimentar. De la 1 ianuarie 2025, aproximativ 400.000 până la 450.000 de companii, reprezentând între 33% și 40% din totalul firmelor din România, vor fi obligate să raporteze anual despre gestionarea surplusurilor de alimente și măsurile de reducere a risipei. Această măsură vine ca răspuns la angajamentul european de a reduce deșeurile alimentare și de a promova o societate mai responsabilă din punct de vedere ecologic.
Este pentru prima dată când operatorii economici din țară sunt la răspundere cu privire la modul în care gestionează surplusurile alimentare. Înainte, legislația nu prevedea o raportare atât de detaliată, iar noile reguli impun o abordare mai riguroasă și o transparență crescută în întreg lanțul agroalimentar. Elena Grecu, avocat specializat în dreptul alimentar și fondator al cabinetului Grecu Partners, avertizează că „discutăm despre o raportare serioasă și complexă, care necesită o analiză atentă a fluxurilor interne și documente pregătite corect. Pentru a evita capcanele birocratice sau interpretări greșite, este recomandat ca aceste documente să fie pregătite cu sprijinul unui avocat”. Întrucât Uniunea Europeană pune accent pe reducerea risipei și pe sustenabilitate, riscul de controale și sancțiuni pentru neconformare este major.
Cum se va realiza raportarea: platforma națională și website-ul fiecărei firme
Procesul de raportare trebuie să fie făcut atât pe platforma europeană de transparență, cât și pe site-ul propriu al companiei. Astfel, companiile trebuie să se asigure că datele înscrise sunt complete, corecte și susținute de documente interne relevante, care reflectă cu acuratețe modul de gestionare a surplusurilor. În practică, există riscul ca firmele să omită informații sau să trimită date incomplete din cauza lipsei unor proceduri clare de colectare a acestor date.
Pentru a evita eventuale sancțiuni, specialiștii recomandă verificarea minuțioasă a documentației înainte de a încărca raportările. Comunicarea cu un avocat sau cu specialiști în domeniu poate fi soluția pentru eliminarea erorilor, mai ales în contextul în care controalele vor fi riguroase, iar nerespectarea obligativităților poate avea consecințe financiare grave.
Cine este obligat să raporteze și ce măsuri trebuie implementate
Toți operatorii din sectorul agroalimentar, de la ferme, fabrici de procesare, depozite sau magazine, inclusiv unitățile din domeniul HORECA, vor fi supuși acestei obligații. Indiferent dacă sunt producători de legume, fabrici de lactate, supermarketuri sau restaurante, toți trebuie să implementeze măsuri pentru diminuarea risipei alimentare. Executarea acestor măsuri se face urmând o ierarhie clară: responsabilizare pe lanțul agroalimentar, promovarea vânzării la preț redus a produselor aproape de expirare, redistribuirea gratuită a surplusurilor către alte entități sau utilizarea în hrana animalelor.
Astfel, fiecare companie trebuie să nu doar să ia măsuri, ci și să le documenteze riguros, păstrând evidențe ale acțiunilor realizate. Aceste documente, între care planul anual anticriză și rapoartele de transfer gratuit, trebuie pregătite în conformitate cu modele oficiale și păstrate pentru o perioadă de trei ani, pentru eventuale controale.
Implicații legale și sancțiuni
Pentru neconformare, legea prevede sancțiuni importante, care pot ajunge până la 40.000 de lei pentru firmele care nu realizează raportările sau nu le depun la termen. Pentru transferurile ilegale sau pentru nerespectarea regulilor privind siguranța alimentară, amenzile variază între 10.000 și 20.000 de lei. Autoritățile, precum ANSVSA și MADR, vor intensifica controalele pentru a asigura că fiecare companie își respectă obligațiile. În cazul în care nerespectarea regulilor este constatată, sancțiunile vor fi aplicate rapid, pentru a consolida cultura responsabilității și a preveni risipa inutilă.
Pe măsură ce platforma națională devine efectiv operațională, operatorii vor fi obligați să-și încarce datele periodice, iar agravarea nerespectării poate conduce la sancțiuni financiare considerabile. Această nouă etapă în gestionarea resurselor alimentare în România marchează începutul unui proces de responsabilizare a întregului ecosistem agroalimentar, contribuind la eforturile europene de protejare a mediului și de reducere a deșeurilor, un pas esențial spre un sistem mai sustenabil, atât pentru planeta, cât și pentru economia locală.
