Profesorii români pregătesc boicotul simulărilor pentru examenele naționale din 2026, într-un context în care opoziția față de organizarea acestor teste devine tot mai evidentă. În urma unui referendum sindical, majoritatea învățământului din țară pare să fie decisă să refuze participarea, fie prin neprezentare, fie prin declanșarea unei greve, hotărâri care ar putea avea un impact semnificativ asupra procesului de evaluare a elevilor, dar și asupra întregii planificări școlare.
O decizie colectivă cu tentă de protest
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a anunțat că rezultatele sondajului realizat în rândul cadrelor didactice indică o majoritate covârșitoare în favoarea unui boicot al simulărilor. Potrivit liderului sindical, „majoritatea înclină către neparticipare. Oricum, atât greva, cât și neparticiparea ne conduc către același lucru, adică boicotarea simulărilor.”
Decizia avută în vedere a fost transmisă școlilor din întreaga țară printr-un referendum organizat de sindicate. La consultare, profesorii au fost puși în fața a două opțiuni de protest: fie refuzul de a participa la simulări, fie declanșarea unei greve în perioada în care aceste teste ar trebui să se desfășoare. Rezultatele locale indică un sprijin foarte clar pentru această formă de acțiune, în ciuda presiunilor exercitate de autorități.
Presiuni din partea autorităților și apel la solidaritate
Conducerea Federației „Spiru Haret” a tras un semnal de alarmă cu privire la eforturile din partea Ministerului Educației, care ar fi încercat, deja, să exercite presiuni asupra profesorilor pentru a-i determina să participe la simulări. În acest sens, Nistor a subliniat: „Am transmis colegilor din unitățile școlare să nu cedeze presiunilor care sunt exercitate de minister, prin inspectoratele școlare și câteodată chiar prin conducerile unităților de învățământ. Sunt solicitări prin care se încearcă obligarea colegilor să participe la simulări, în pofida semnăturilor date pe referendum.”
Liderul sindical le-a cerut profesorilor să fie uniți și să nu se lase manipulați, invitându-i să comunice clar dacă au motivele personale sau profesionale care îi determină să refuze participarea. „Să spună exact ceea ce îi deranjează și să fie uniți și solidari”, a spus Nistor, subliniind astfel nevoia de colaborare în fața presiunilor și încercărilor de intimidare.
Contextul învățământului și implicațiile pentru anul școlar 2026
Această mișcare de protest nu intervine în van, ci în contextul unui an școlar în care reformele anticipate și condițiile de lucru ale cadrelor didactice devin un subiect de dezbatere. Simulările pentru evaluarea națională și bacalaureat reprezintă, de regulă, un moment important de verificare a pregătirii elevilor și de ajustare a strategiei didactice, însă dacă profesorii se vor retrage din proces, consecințele asupra planurilor Ministerului Educației pot fi semnificative.
Organizatorii acestei inițiative de boicot, însă, atrag atenția asupra faptului că deciziile de acest gen trebuie respectate și susțin că protestul este un semnal de alarmă față de presiunile administrative și problemele sistemului de învățământ. În timp ce atitudinea profesorilor pare să devină tot mai fermă, oficialii ministeriali au transmis deja un ghid oficial pentru organizarea și desfășurarea simulărilor, iar inspectoratele școlare au fost instruite să solicite documente care să confirme participarea cadrelor.
Ultimele zile vor fi cruciale pentru evoluția acestei situații, profesorii fiind invitați să semnaleze direct nemulțumirile și preocupările lor. Rămâne de urmărit dacă această răscoală va găsi sprijin și în alte județe, sau dacă presiunea administrativă va învinge solidaritatea, în ciuda voinței profesorilor de a-și exprima nemulțumirea. În orice caz, această etapă marchează o nouă filtrare a relației dintre sistemul educațional și autorități, un semn clar al faptului că, în anumite zone ale învățământului, vocea profesorilor începe să fie auzită tot mai clar.
