Conform Playtech.ro: Zile libere plătite în avans, restituite la faliment? Angajații, prinși la mijloc
Situații complicate apar în cazul falimentului unei firme, mai ales când vine vorba de zilele libere plătite acordate angajaților „în avans”. Întrebarea care planează este dacă salariații sunt obligați să returneze sumele aferente acestor zile, în condițiile în care nu au putut recupera prestația prin muncă suplimentară, iar compania intră pe firul lichidării.
Problema se acutizează atunci când zilele libere au fost deja acordate, iar firma intră în faliment înainte ca perioada aferentă să poată fi „recuperată” prin ore de muncă suplimentară. Un scenariu discutat recent punctează exact această dilemă: „În cazul în care au fost acordate zile libere plătite în avans (ZLPA) și între timp intervine concedierea salariatului din cauza falimentului firmei, salariatul mai este obligat să restituie sumele acordate în avans de către angajator? Menționez că aceste zile au fost acordate la inițiativa angajatorului. La acordarea ZLPA se emite de către angajator Decizie individuală, însă nu este cu acordul salariatului (acesta nu semnează pe decizie).” Angajații, în aceste cazuri, au respectat deciziile emise de companie, beneficiind de zilele libere, însă falimentul face imposibilă recuperarea lor prin muncă. Astfel, apare incertitudinea dacă un lichidator sau angajatorul pot solicita restituirea banilor, considerându-le plăți nedatorate.
Salariatul, nevinovat de riscul angajatorului
Analiza acestei spețe se bazează pe principii fundamentale ale dreptului muncii. Se face referire la articolul 8 alineatul (2) din Codul Muncii, care subliniază importanța informării și consultării reciproce între angajator și salariat. De asemenea, este invocat dreptul la măsuri de protecție socială, garantat de articolul 41 din Constituția României, și prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 95/1949 privind protecția salariului. Aceste texte legale converg spre ideea că salariatul nu poate fi obligat să suporte consecințele unor riscuri care aparțin exclusiv angajatorului.
Ca urmare, în cazul unei falimentări, angajații care au beneficiat de zile libere plătite în avans, conform deciziei angajatorului, nu ar trebui să fie obligați să returneze sumele aferente. Deciziile luate la inițiativa angajatorului, fără acordul explicit al salariatului prin semnătură pe decizie, nu pot fi transformate într-o obligație financiară pentru angajat în contextul unui faliment. Riscul financiar al companiei nu se poate transfera asupra salariatului în acest mod. Lichidatorul sau administratorul judiciar nu pot invoca o plată nedatorată într-un astfel de scenariu, întrucât beneficiul zilelor libere a fost acordat prin decizie unilaterală a angajatorului.
Protecția muncii împotriva riscurilor patronale
Principii juridice solide protejează angajații în fața deciziilor arbitrare ale angajatorilor, mai ales în situații de instabilitate financiară a companiei. Codul Muncii stipulează clar necesitatea consultării și informării reciproce, o directivă esențială în relațiile de muncă. Atunci când decizia de acordare a zilelor libere este unilaterală, venind din partea angajatorului, iar ulterior survine un faliment, responsabilitatea nu poate fi transferată asupra salariatului.
Constituția României și convențiile internaționale consolidează acest principiu al protecției muncii. Angajații nu sunt răspunzători pentru riscurile economice ale patronilor. În cazul în care o firmă intră în lichidare, angajații au dreptul la protecție socială, iar sumele primite cu titlu de zile libere plătite, bazate pe decizii unilaterale ale angajatorului, nu pot fi considerate datorii ale angajatului. Lichidatorul va avea responsabilitatea de a recupera activele companiei, dar nu prin deposedarea angajaților de drepturile deja acordate și plătite, sub impulsul deciziilor patronale anterioare.
Sursa: Playtech.ro
