Inteligența artificială pătrunde tot mai adânc în viața cotidiană, schimbând radical modul în care oamenii interacționează cu informația și tehnologia. Deși temerile despre automatizarea excesivă și dispariția masivă a locurilor de muncă sunt frecvent discutate, realitatea economică arată o imagine mai nuanțată. În fața progresului rapid al unor instrumente precum ChatGPT, piețele muncii din cele mai mari economii rămân surprinzător de stabile, iar șomajul rămâne aproape de cele mai scăzute niveluri istorice.
Păstrarea locurilor de muncă în fața avansurilor tehnologice
Deși utilizarea AI câștigă teren în sectoare diverse, rata ocupării forței de muncă nu indică semne robuste de declin. În Uniunea Europeană, șomajul se află aproape de minimele din istorie, în timp ce statele din America de Nord și Regatul Unit înregistrează rate similare celor din perioadele de boom economic anterior. Economiștii explică această situație printr-un model clasic în evoluția tehnologiei: înlocuiește anumite roluri, însă creează altele noi. Istoric vorbind, modernizarea agricolă din secolul al XIX-lea a redus drastic locurile de muncă din ferme, însă a fost și catalizatorul unei creșteri industriale românești și globale, aducând oportunități de angajare într-un nou spectru de industrii.
Chiar dacă unele meserii sunt amenințate de automatizare, precum funcțiile bancare sau cele de casier, dovezile arată că tehnologia stimulează, în cele din urmă, extinderea și diversificarea locurilor de muncă, nu dispariția lor. În acest context, AI nu funcționează ca o revoluție bruscă, ci ca un proces de adaptare lent, precum răspândirea în masă a computerelor sau internetului în ultimele decenii.
Transformarea muncii și riscurile de inegalitate
Majoritatea lucrătorilor și a companiilor trebuie să navigheze într-un milieu în continuă schimbare. De exemplu, radiologii nu și-au pierdut locurile de muncă în fața algoritmilor, ci au adaptat tehnologia pentru a își crește eficiența, păstrând totodată esența judecății clinice. Însă, în același timp, riscurile apar în ceea ce privește distribuția beneficiilor generate de AI.
Cercetările indică faptul că cei mai calificați profesioniști și antreprenorii obțin cele mai mari câștiguri din utilizarea inteligenței artificiale, în timp ce mulți alții întâmpină dificultăți în a converti această tehnologie în venituri și productivitate superioară. E capacitatea de a folosi eficient noile instrumente, în sine, devenind o competență de bază și o barieră pentru cei mai puțin pregătiți.
Această inegalitate în acces și beneficiu riscă să adâncească diferențele sociale și economice, creând o distincție tot mai clară între un grup restrâns de control ai sistemelor AI și alții, blocați în joburi cu profit scăzut sau în locuri de muncă nesigur. În acest context, riscul de a genera un sistem economic mai polarizat devine tot mai evident.
Provocarea umană în era AI
Pentru specialiștii în economie și politici publice, cea mai importantă misiune este să asigure o tranziție echitabilă pentru forța de muncă. Potrivit economistului Renaud Foucart, societățile trebuie să se concentreze pe modul în care lucrătorii pot folosi AI pentru a-și dezvolta competențele, nu pentru a deveni simple rânduri în fața mașinilor. Istoria a demonstrat că tehnologia, în cele din urmă, crește nivelul de trai, însă aceste transformări sunt adesea însoțite de provocări și perioade de instabilitate.
Pe măsură ce AI continuă să avanseze și să se răspândească în domenii diverse, răspunsurile la această nouă eră vor trebui să fie adaptate pentru a preveni o polarizare excesivă a societății și a economiei. În timp, se manifestă tendința ca aceste tehnologii să devină un catalizator pentru creștere și inovare, dacă societățile reușesc să gestioneze corect tranziția și să investească în abilitățile umane. În cele din urmă, se profilează o perspectivă în care colaborarea om-mașină va deveni norma, iar succesul va depinde de modul în care vom valorifica această sinergie.
