Milioane de persoane dezvoltă legături afective cu inteligența artificială, iar această tendință ridică semne de întrebare asupra impactului asupra sănătății mentale și asupra societății în general. Într-un raport recent, zeci de experți în domeniul AI avertizează asupra riscurilor legate de relațiile emoționale tot mai strânse dintre oameni și chatbotii de ultimă generație, în timp ce discuțiile legate de reglementare devin tot mai stringente, mai ales în contextul noilor provocări pe plan global.
Creșterea popularității aplicațiilor de tip “AI companion”
Din ce în ce mai mulți utilizatori din întreaga lume caută companie în chatbotii AI precum Replika sau Character.ai, care deja au atras zeci de milioane de utilizatori. Motivele pentru această alegere sunt variate: de la simpla curiozitate și dorința de divertisment, până la combaterea singurătății, mai ales în perioade de restricții sociale sau izolare. Experții în domeniu semnalează că aceste interacțiuni nu sunt limitate doar la platformele specializate; ele apar și în conversațiile cu instrumente omniprezente precum ChatGPT, Gemini sau Claude, care pot deveni, pentru unii, surse de suport emoțional.
Yoshua Bengio, profesor la Universitatea din Montreal, considerat una dintre cele mai influente voci în domeniu, subliniază că „chiar și chatbotii obișnuiți pot deveni companioni. În contextul potrivit și cu suficiente interacțiuni, se poate dezvolta o relație”. Această afirmație evidențiază faptul că, pe măsură ce inteligența artificială evoluează și devine tot mai convingătoare, legăturile emoționale pe care oamenii le formează cu chatboții devin din ce în ce mai profunde și mai complexe.
Provocările pentru sănătatea mentală și reglementările europene
Deși nu există încă dovezi științifice clare cu privire la impactul acestor relații asupra sănătății mentale, unele studii indică riscuri crescute, precum sentimentul de singurătate și reducerea interacțiunilor sociale în cazul utilizatorilor frecventi. Situația este deosebit de alarmantă în cazul copiilor și adolescenților, categorii vulnerabile la influențele tehnologice și la capacitatea acestor sisteme de a crea atașamente emoționale.
În Europa, subiectul a fost abordat cu seriozitate, mai mulți europarlamentari solicitând Comisiei Europene să analizeze posibilitatea de a restricționa serviciile de tip AI companion. Discuțiile spun că trebuie găsite soluții pentru a preveni abuzurile sau dependența de aceste tehnologii, în timp ce se menține libertatea de explorare a inovației.
Reglementare globală și riscuri emergente
Cu toate aceste provocări, experții insistă asupra necesității unui cadru legislativ adecvat, dar și asupra unei abordări „orizontale” a reglementării, care să acopere multiple riscuri concomitente. Bengio subliniază că „natura șifonantă” a chatbotilor, proiectați să fie plăcuți și să ofere validare constantă, poate avea efecte negative pe termen lung, similare cu cele ale rețelelor sociale.
Raportul este publicat într-un moment în care comunitatea internațională se pregătește pentru summitul global privind guvernanța inteligenței artificiale, programat în India, pe 16 februarie. Pe agendă se află teme precum atacurile cibernetice asistate AI, deepfake-urile sexuale și utilizarea AI pentru crearea și răspândirea de arme biologice, toate fiind riscuri majore ce necesită un răspuns coordonat și responsabil.
Pe măsură ce tehnologia avansează, provocările legate de reglementare și de impactul psihologic devin tot mai stringente. În ciuda preocupărilor, cercetările și dezbaterile continuă, semnalând nevoie de o gestionare atentă pentru a echilibra inovația cu responsabilitatea socială și protecția populației vulnerabile. Ultimele evoluții arată clar că, în lumea digitală de astăzi, granița dintre utilitate și risc trebuie păstrată cu cea mai mare grijă.
