Un grup de peste 40 de țări se reunește la Paris pentru a stabili planurile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, vitală pentru comerțul global. Coaliția, condusă de Franța și Marea Britanie, subliniază că operațiunea va demara abia după încheierea conflictului actual. Țările implicate se pregătesc să trimită nave de război, personal specializat și sprijin pentru operațiunile de deminare.
Detaliile unei misiuni complexe
Reuniunea de la Paris, desfășurată într-un format hibrid, vizează stabilirea liniilor generale ale unui plan de reluare a navigației prin Strâmtoarea Ormuz. Misiunea preconizată va include nave militare, escorte, forțe armate, servicii de informații, precum și operațiuni de deminare și implementarea capacităților radar. Unele țări europene au deja nave în regiune, confirmând astfel angajamentul asumat.
Liderii europeni se află într-o poziție delicată de când Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, pe data de 28 februarie. Acțiunile au dus la închiderea rutei maritime esențiale, provocând haos în economia globală, cu Europa afectată în mod special. Discuțiile indirecte pentru o posibilă prelungire a actualului armistițiu sunt în curs. Există un oarecare optimism că acesta ar putea fi extins dincolo de data de 22 aprilie, când expiră. Casa Albă a declarat că este „optimistă în privința perspectivelor unui acord”, potrivit purtătoarei de cuvânt, Karoline Leavitt.
O abordare strict defensivă
Strategi militari din cadrul NATO și din alte state membre ale coaliției au lucrat la acest plan în ultimele săptămâni. Liderii care conduc misiunea sunt determinați ca mandatul să fie „strict defensiv” și nu intenționează să se implice într-un conflict costisitor. Olanda a trimis fregate și personal militar în anticiparea viitoarei operațiuni.
„Scopul este să trecem acum dincolo de faza de planificare și să prepoziționăm nave în regiune pentru a fi gata să acționăm când conflictul se va potoli”, a declarat o sursă NATO. „Dar va fi o acțiune defensivă, cu nave, senzori, radare și nave de deminare”. Cancelarul german Frederich Merz a subliniat că orice participare germană va depinde de cel puțin un armistițiu provizoriu și de aprobarea guvernului de la Berlin, respectiv a parlamentului.
Țările NATO au ezitat inițial să se implice, considerând că nu au fost consultate în prealabil. S-au văzut nevoite să elaboreze un plan după ce președintele SUA, Donald Trump, a emis un ultimatum aliaților NATO. Donald Trump și-a exprimat clar frustrarea față de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timpul vizitei acestuia la Washington.
Implicații economice și politice
Transportul maritim internațional, precum și prețurile globale la petrol și gaze au crescut vertiginos ca o consecință directă a blocadei. Aproximativ 20% din petrolul mondial este transportat prin strâmtoare, o cale navigabilă vitală situată între Iran și Oman. Cu toate acestea, Iranul a permis transportul propriului petrol și a menținut trecerea deschisă pentru anumiți aliați, cum ar fi China și Turcia.
Donald Trump a impus o blocadă americană asupra traficului maritim care intră și iese din porturile iraniene. Măsura are scopul de a exercita presiune asupra aliaților Iranului pentru a-l determina să își ridice propria blocadă. Mandatul general al misiunii nu este încă clar, dar este puțin probabil să fie autorizat de NATO, deoarece coaliția insistă că operațiunile nu vor include SUA, un aliat cheie al NATO, dar și o parte implicată în conflict. „Coaliția dorește să se asigure că această misiune nu este asociată cu părțile beligerante – în acest caz, SUA și Israelul”, a transmis o sursă.
Reuniunea va avea loc la Palatul Elysee, cu participarea prim-ministrului britanic Keir Starmer și a cancelarului german Frederich Merz alături de președintele francez Emmanuel Macron.
