Valută românească sub presiune: inflația, tensiunile geopolitice și incertitudinea economică cresc riscul de depreciere a leului
Pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile geopolitice din Golf se intensifică, economia românească se confruntă cu un mediu extrem de volatil. Analistii economici avertizează asupra riscului de depreciere a leului, care ar putea ajunge până la niveluri imposibile până acum, dacă situația se deteriorează, iar încrederea pieței se sângerează.
Scenariile de evoluție ale cursului valutar în contextul conflictului global
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, apreciază că, în condițiile unei eventuale căderi a guvernului sau dacă evenimentele din Golf escaladează și prelungesc conflictul, leul poate înregistra o depreciere semnificativă, atingând nivelul de 5,15 lei pentru un euro, sau chiar 5,20 lei la finalul anului. „Aversiunea la risc a investitorilor va crește, iar aceste fluctuații vor fi accentuate de instabilitatea geopolitică și economică”, afirmă el.
Previziunile mediilor financiare private se înscriu în această tendință de volatilitate. De exemplu, membrii CFA România au anticipat un curs de 5,1280 lei pentru un euro în următoarele șase luni, iar pentru un an, 5,1642 lei. Totuși, aceste modele se pot dovedi insuficiente în fața unui scenariu extrem, precum o intervenție militară a Statelor Unite în Iran, care aproape sigur va mare presiunea asupra cursului de schimb. Un alt factor de risc constant rămâne decizia Băncii Naționale a României, care a intervenit de mai multe ori pentru a limita deprecierile, însă știe că, în condiții de criză, limitele acțiunii devin tot mai fragede.
Impactul creșterii tensiunilor asupra pieței financiare și a dobânzilor
Criza din Golf și creșterea prețului petrolului au dus la o schimbare semnificativă în comportamentul investitorilor. Pentru prima dată, aurul, considerat de obicei un activ de refugiu, a fost afectat negativ, fiind înlocuit de titlurile de stat ale Statelor Unite, cu dobânzi atractive între 3,9% și 4,9%. „Cererea de dolari a crescut, iar această presiune combinată cu inflația și creșterea prețului petrolului va forța băncile centrale să majoreze dobânzile,” explică un economist bancar.
Creșterea dobânzilor riscă să oprească politica de relaxare adoptată anterior și să adâncească costurile de împrumut pentru stat. În cazul unei agravări a situației, nu este exclus ca dobânzile pentru titlurile de stat românești să revină la niveluri istorice, aproape de 9%. Aceasta înseamnă o povară suplimentară pentru bugetul național, care deja trebuie să gestioneze un deficit ridicat și cheltuieli semnificative cu dobânzile.
Privirea spre dobânzile și riscurile pe termen lung
Analizele Erste Bank arată că randamentele pe termen lung pentru titlurile din Europa Centrală și de Est rămân extrem de ridicate, cu peste 7% pentru România și Ungaria, aproape de 5,7% pentru Polonia și 4,7% pentru Cehia. Tensiunile globale și condițiile de piață fac ca aceste randamente să fie nealiniate cu apetitul majorității investitorilor, care preferă scadențele mai scurte, din cauza riscurilor crescute.
Situația bugetară a României devine tot mai insostenabilă dacă războiul și criza energetică persistă. Bugetul pentru 2026 prevede o creștere a cheltuielilor cu dobânzile la circa 3% din PIB, aproape jumătate din deficitul bugetar estimat, dar aceste cifre nu iau în calcul riscurile externe în creștere. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, atrage atenția că, în condițiile actuale, tensiunile globale pot duce la creșterea costurilor de finanțare, iar suma care trebuie plătită pentru dobânzi în 2026 se poate dubla.
Plecând din aceste premise, devine clar că românii trebuie să se pregătească pentru un mediu economic tot mai dificil, în care giáțile financiare vor fi supuse unor presiuni majore. Tensiunile din Orientul Mijlociu, precum și volatilitatea cauzată de războiul, pot aduce riscuri de miliarde de euro pentru bugetul național și pentru economia reală, dacă nu vor fi gestionate corespunzător.
Perspective în incertitudine
Pe măsură ce conflictul se prelungește, orice evoluție neașteptată – fie vizând intervenții militare, fie evoluții ale prețurilor la energie – poate accelera și amplifica dezechilibrele economice. În timp ce băncile centrale și guvernele încearcă să mențină stabilitatea, presiunea asupra cursului euro și asupra costurilor de finanțare va rămâne un factor de risc major pentru economia românească în următoarele luni. Într-un astfel de mediu, oprirea declinului leului și stabilizarea piețelor vor depinde, în mare măsură, de evoluțiile geopolitice și de capacitatea autorităților de a gestiona aceste crize simultane.
