Conform Gândul: „Reformă” a devenit un cuvânt golit de sens, în ciuda repetării sale constante de către politicieni din spectrul politic, în special de către cei aflați la putere, inclusiv premierul interimar ILIE BOLODAN. Analiștii economici avertizează că, deși guvernele recente s-au lăudat cu realizări reformatoare, acestea sunt practic inexistente. Cu toate acestea, apropierea de un colaps economic indică faptul că o reformă autentică nu mai poate fi amânată. România se confruntă cu o criză economică severă, marcată de creșterea datoriei publice și a dobânzilor, cea mai mare inflație din Europa, și dificultăți în accesarea integrală a fondurilor din PNRR.
Reducerea interferenței politice, esențială pentru reformă
Reforma administrativă, o componentă critică a macroreformei, nu mai poate fi amânată, dar trebuie implementată inteligent, subliniază analistul CRISTIAN SOCOL, cu o experiență de peste 25 de ani în politici publice. Acesta recomandă reducerea influenței volatilității politice asupra funcțiilor executive din ministere, exemplificând prin situația Ministerului Economiei. Un studiu de caz sugerează că succesiunea de reorganizări, divizări și reuniri a avut un impact sub-optimal asupra unui minister strategic.
SOCOL propune o reformă structurală pe patru paliere: redefinirea poziției ministerului în arhitectura statului (reforma instituțională), creșterea performanței prin expertiză, proactivitate și analiză aprofundată, optimizarea organigramei pentru a fi mai suplă și flexibilă (cu realocări de personal, nu concedieri), și îmbunătățirea guvernanței corporative și optimizarea bugetară. Pentru evaluarea performanței, se impun ținte clare și o organigramă optimizată.
Lipsa presiunii publice, frâna principală a reformelor
Analistul economic BOGDAN GLĂVAN susține că nevoia de reforme critice este stringentă și nu mai poate fi amânată, însă schimbările sunt lăsate la voia inerției statului. Principalul motiv al întârzierii reformelor este lipsa unei presiuni publice autentice, afirmă specialistul. Fără această presiune, politicienii livrează conform așteptărilor populației, deoarece niciun politician nu poate ignora voința publică pe termen lung.
GLĂVAN consideră că relansarea capitalului ar putea fi punctul de plecare pentru o reformă economică. Aceasta ar atrage investiții străine și ar încuraja românii să revină acasă. Condițiile permisive pentru producție și acumulare de capital, alături de un stat care nu obstrucționează libera inițiativă și investițiile, sunt esențiale pentru o economie liberă. Specialistul pledează pentru debirocratizare și relaxarea reglementărilor, aspecte discutate de decenii, dar implementate cu dificultate.
Reforme care nu mai pot aștepta includ, conform lui GLĂVAN, reforma administrativă, cea fiscală și regândirea sistemului de pensii. Acesta critică modul în care reforma fiscală s-a rezumat la creșteri de taxe, fără a aduce îmbunătățiri semnificative. Mai mult, o alocare mai mare din CAS către Pilonul 2 de Pensii ar fi fost o măsură mai benefică pentru toți cetățenii.
PNRR, un „Plan Național de Reforme Ratate”
Analistul economic ADRIAN NEGRESCU avertizează că PNRR, lăudat de decidenți ca un pilon al viziunii și al reformelor, riscă să devină un „Plan Național de Reforme Ratate”. România a atras doar 13 miliarde de euro din cei 30 de miliarde disponibili inițial, iar pierderea a 770 de milioane de euro în luna august este o dovadă a acestui semi-eșec.
NEGRESCU subliniază că acești bani ar fi putut fi investiți în infrastructura feroviară, rutieră, școli și grădinițe. Incapacitatea statului român de a accesa fonduri europene gratuite demonstrează impotența sa în a implementa reforme. El recomandă flexibilizarea regulilor fiscale, îmbunătățirea colectării și reducerea evaziunii fiscale, avertizând că economia nu mai suportă noi șocuri fiscale. Marile creșteri de taxe ar trebui evitate, iar eforturile ar trebui concentrate pe colectare, combaterea evaziunii și reducerea cheltuielilor ineficiente ale statului.
Sursa: Gândul



