Un pas revoluționar în ortopedie și tratamentul afecțiunilor pulmonare a fost făcut recent în Statele Unite, unde o echipă de chirurgi de la Universitatea Northwestern a demonstrat că este posibil să se mențină în viață un pacient timp de 48 de ore fără plămâni, utilizând un sistem artificial avansat. Această realizare unică deschide noi perspective în domeniul transplanturilor pulmonare, mai ales pentru cazurile critice în care tratamentul convențional nu mai este eficient.
O abordare riscantă, dar inovatoare
Cazul a fost unul extrem de dificil: pacientul, diagnosticat cu o infecție pulmonară rezistentă la orice tratament antibiotic, s-a aflat în pericol de a deceda din cauza complicațiilor cauzate de această infecție. În mod normal, în astfel de situații, medicii ar recurge la menținerea pacientului în viață și la încercarea ca plămânii să se recupereze singuri, însă de această dată, situația era critică. Bărbatul suferise o pneumonie severă, care evoluase spre sepsis și sindrom de detresă respiratorie acută, punând în pericol toate funcțiile vitale ale organismului.
Până recent, abordarea standard în cazul unei deteriorări atât de grave era de a plasa pacientul pe un dispozitiv de suport vital, timp în care plămânii să își revină. Însă echipa condusă de Dr. Ankit Bharat a decis să ia o măsură radicală: să îndepărteze ambii plămâni, printr-o pneumonectomie bilaterală, și să mențină pacientul în viață cu ajutorul unui sistem artificial inovator. În condițiile în care această intervenție poate duce la insuficiență cardiacă, echipa a dezvoltat un sistem special, cu canale duble pentru flux sanguin și un șunt adaptiv care reglează variațiile de circulație, evitând astfel complicațiile.
Un transplant necesar, dar dificil de realizat
După ce sistemul a fost instalat și pacientul a fost stabilizat, a urmat așteptarea prelevării unui organ compatibil. În acest timp, organismul pacientului a început să manifeste semne de recuperare după infecție, iar semnalele indicau că, într-un final, plămânii ar putea fi înlocuiți. Analizele efectuate după îndepărtarea plămânilor au confirmat că această infecție severă nu putea să se rezolve singură, iar un transplant era crucial pentru salvarea vieții.
Deși în mod obișnuit transplantul pulmonar este rezervat pacienților cu afecțiuni cronice, acest caz a dovedit că chiar și situațiile acute, grave, pot beneficia de această soluție. „În mod convențional, transplantul pulmonar este rezervat pacienților care au afecțiuni cronice, cum ar fi boala pulmonară interstițială sau fibroza chistică”, explică Dr. Bharat. „În prezent, oamenii cred că dacă faci Sindrom de Detresă Respiratorie Acută severă, continui să îi susții și, în cele din urmă, plămânii se vor îmbunătăți.”
Rezultatele au fost însă surprinzătoare. După prelevarea organelor, plămânii au fost supuși unor analize moleculare speciale, care au demonstrat că nu există șanse ca aceștia să își revină singuri după sindromul de detresă respiratorie acută.
Viitorul în terapia respiratorie
Această abordare ambițioasă oferă o nouă perspectivă asupra tratamentului pacienților cu afecțiuni pulmonare severe. Deși în prezent astfel de sisteme artificiale pot fi folosite doar în centre specializate, cercetătorii, conduși de Dr. Bharat, speră ca în viitor să fie integrate în echipamente standard, deschizând calea spre transplanturi mai sigure și mai accesibile.
„Aceasta este o abordare care ar putea fi folosită din nou pentru a salva mai multe vieți”, afirmă specialistul. În opinia sa, această procedură va deveni o opțiune viabilă în cazul pacienților tineri, care mor adesea pur și simplu pentru că nu li se oferă timpul sau oportunitatea de a beneficia de un transplant.
Pentru moment, drumul spre adoptarea pe scară largă a acestei metode inovatoare încă depinde de dezvoltarea tehnologiilor și de crearea unor sisteme mai vaste, dar evoluțiile recente aduc speranțe reale că în curând, imposibilul va deveni posibil, iar pacienții aflați în cele mai critice stadii vor avea o șansă reală de salvare.
