Inovația, singura șansă a României de a ieși din zona țărilor cu venituri medii, nevoie de o schimbare în politica industrială
România se află într-un punct de cotitură în ceea ce privește politica sa industrială. În timp ce multe țări din regiune reușesc să avanseze spre statutul de economie competitivă prin investiții în inovare și tehnologizare, România pare să rămână prinsă în zona veniturilor medii. Pentru a depăși această barieră și a deveni o economie de referință, este nevoie de o abordare diferită, afirmă Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene.
Concret, Pîslaru sugerează că inovația trebuie să devină pilonul central al strategiei de dezvoltare, în detrimentul unei simple politici de nivelare a șanselor pe piața internă. „Inovația reprezintă singura cale prin care România poate depăși capcana țărilor cu venituri medii,” a explicat oficialul, adăugând că politica industrială trebuie restructurată pentru a sprijini nu doar nivelarea terenului de joc, ci și susținerea companiilor cu adevărat promițătoare.
De la concurență echitabilă la susținere strategică a campionilor
De-a lungul anilor, politicile publice din România s-au concentrat adesea pe crearea unui mediu de concurență echitabil, fără a oferi suport specific pentru companiile cu potențial de creștere spectaculoasă. În contextul globalizării și al competiției acerbe, însă, această abordare pare insuficientă pentru a produce campioni autohtoni în industriile-cheie.
„Mă întreb dacă politica noastră industrială ar trebui să fie neutră, sau dacă ar trebui orientată spre susținerea activă a anumitor sectoare prioritare,” afirmă Pîslaru, subliniind astfel o nevoie de reevaluare fundamentală a strategiei de dezvoltare. Această idee nu este nouă, dar datele recente și evoluțiile internaționale indică clar că sprijinul selectiv pentru anumite domenii poate duce la crearea unor lideri naționali, capabili să-i revendice pe plan internațional.
Context și perspective pentru o politică industrială orientată spre inovație
Contextul actual a fost influențat de mai mulți factori, precum tranziția spre economia digitală, presiunile din partea Uniunii Europene pentru tranziție verde și creșterea competitivității globale. În acest climat, simpla alocare de fonduri pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sau pentru proiecte de cercetare și dezvoltare nu mai pare de ajuns.
În ultimii ani, România a înregistrat progrese în domeniul digitalizării, însă aceste realizări sunt încă fragmentare și insuficiente pentru a determina o ascensiune notabilă pe scala PIB-ului. Experiența țărilor care au reușit să devină lideri tehnologici – precum Estonia, Israel sau anumite state din Germania – a demonstrat că investițiile strategice în inovare și în campioni naționali sunt esențiale.
Pîslaru consideră că pentru a accelera această tranziție, este nevoie de o strategie clară în care statul să acționeze ca facilitator și susținător activ al companiilor cu potențial de creștere, în special în sectoare precum tehnologia informației, energie regenerabilă și industrie 4.0. Aceasta presupune nu doar facilitarea accesului la fonduri, ci și crearea de parteneriate între mediul academic, cercetare și industrie, pentru a dezvolta produse și servicii competitive pe piața internațională.
O schimbare de paradigmă pentru sănătatea economică pe termen lung
Deși această discuție pare a fi încă într-un stadiu conceptual la nivelul discursului oficial, ultimele evenimente și politici europene indică o tendință de schimbare a paradigmei. Uniunea Europeană și-a reafirmat angajamentul pentru sprijinirea campionilor europeni, precum și pentru consolidarea ecosistemelor de inovare.
Pentru România, această oportunitate poate fi momentul de a reevalua și prioritiza eforturile. Dacă va reuși să pună accentul pe sprijinirea strategică a companiilor cu potențial de creștere, în paralel cu modernizarea infrastructurii și digitalizarea administrației, perspectiva de a ieși din zona de venituri medii și de a se afirma pe scena economică globală va deveni mai realistă.
Provocarea rămâne însă în adoptarea rapidă a unor politici concrete, care să stimuleze inovația, să creeze un mediu propice pentru știință și cercetare și să încurajeze antreprenoriatul de avangardă. În acest fel, România poate nu doar să evite stagnarea, ci să devină un jucător important în noile ecosisteme de creștere economică bazate pe tehnologie și inovație.
