Tribunalul Militar București limitează audierile în dosarul 10 august, pentru a grăbi procesul
Tribunalul Militar București a decis să restrângă audierea martorilor în dosarul evenimentelor din 10 august, o măsură menită să accelereze procesul. Scopul este evitarea prescrierii faptelor, termenul limită fiind stabilit pentru luna octombrie a anului 2026. Instanța a invocat „lipsa de utilitate” în ceea ce privește reaudierile unor martori, cu excepția a doi dintre aceștia.
Anunțul audierilor și respingerea unor cereri
Judecătorii au admis parțial cererile formulate de avocații Declic și de persoanele vătămate în urma protestului. Astfel, Vlad Ursulean și Nicu Dragoș Orlando vor fi audiați la termenul stabilit pentru 16 aprilie 2026. În schimb, reaudierea altor martori importanți, printre care Gabriela Firea și Liviu Dragnea, a fost respinsă.
Totodată, instanța a respins cererile formulate de persoane care nu dețin calitatea de părți sau subiecți procesuali principali în dosar. Decizia Tribunalului nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Reprezentanții Declic au salutat decizia instanței, subliniind importanța unei decizii rapide pentru evitarea prescrierii faptelor. „O veste bună pentru dosarul 10 august. Judecătorii au admis cererea avocaților Declic și nu vor mai audia toți martorii din Piață. Asta înseamnă că putem avea cât mai rapid o decizie, înainte de prescripție”, au transmis aceștia.
Riscul prescrierii și audierea a sute de martori
Potrivit avocaților Declic, audierea celor 373 de martori rămași pe listă ar fi întârziat procesul, punând în pericol pronunțarea unei sentințe înainte de luna octombrie 2026. Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic, a declarat că „Justiția trebuie să fie eficientă și rapidă, iar în acest caz, termenul rezonabil a fost depășit de multă vreme”. Faptele din dosarul 10 august sunt aproape de prescriere, iar ritmul actual al procesului ar putea conduce la amânarea unei sentințe finale.
Raportul protestului din 10 august 2018 a fost declasificat în noiembrie 2019, dar informațiile conținute nu au fost făcute publice imediat. Dosarul a fost redeschis la Curtea de Apel București la cererea lui Ioan Crăciuneanu, unul dintre protestatarii răniți în intervenția jandarmilor. Ancheta a inclus examinarea a sute de ore de înregistrări video, care au confirmat brutalitatea intervenției jandarmilor. Jandarmii au folosit 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 grenade cu efect iritant lacrimogen și 316 cartușe calibrul 38 și 40 mm.
Expertiza tehnică realizată de specialiștii din cadrul Ministerului Apărării Naționale a relevat că grenadele aveau potențialul de a provoca arsuri și răni grave. În urma intervenției din 10 august 2018, sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.
