Donald Trump, fostul președinte al Statelor Unite, a șocat din nou opinia publică prin declarațiile sale referitoare la Iran, sugerând posibilitatea de a prelua controlul asupra petrolului iranian și chiar de a ocupa insula Kharg. În același timp, Trump a exprimat optimismul cu privire la încheierea unui acord de pace cu Teheranul, alimentând astfel o serie de controverse.
Declarațiile sale, făcute într-un interviu pentru Financial Times și în discuții cu jurnaliștii la bordul Air Force One, au venit în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu și al reluării speculațiilor privind un posibil conflict. Trump a menționat că negocierile cu Iranul sunt în desfășurare, descriind liderii iranieni ca fiind „rezonabili”, deși autoritățile de la Teheran neagă existența unor astfel de discuții directe.
Planuri controversate: Preluarea petrolului și a insulei Kharg
În interviul acordat Financial Times, Trump a comparat situația cu Venezuela, unde a afirmat că intenționează să controleze industria petrolieră „pe termen nedeterminat” după îndepărtarea lui Nicolas Maduro. „Sincer, prefer să preiau petrolul Iranului”, a spus el, adăugând că ar putea lua în calcul și capturarea insulei Kharg, principalul punct de export al petrolului iranian. Fostul președinte a sugerat că această operațiune ar fi relativ ușoară, deoarece Iranul nu ar avea capacitatea de a se apăra eficient.
Aceste declarații au stârnit reacții vehemente, inclusiv din partea unor oficiali americani, care au subliniat riscurile și implicațiile unei astfel de strategii. Criticii au evidențiat încălcarea suveranității Iranului și potențialele consecințe grave pentru stabilitatea regională, dar și pentru piața globală a petrolului.
Negocieri de pace sau escaladare a conflictului?
În ciuda retoricii agresive, Trump a exprimat și optimismul cu privire la un acord de pace cu Iranul. El a menționat că este „destul de sigur” că un acord va fi încheiat „în curând”, chiar dacă Iranul a respins un plan de pace american în 15 puncte, transmis prin emisari pakistanezi.
În același timp, tensiunile din regiune continuă să crească. Atacurile cu rachete ale rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Iran, asupra Israelului, și incidentele din ultimele zile, inclusiv atacuri aeriene și reciproce, amplifică preocupările privind o escaladare a conflictului.
Pakistanul a anunțat că dorește să găzduiască negocieri directe de pace la Islamabad, dar violențele în creștere sugerează că dialogul este dificil de realizat în acest moment.
În prezent, mii de pușcași marini americani au sosit în regiune. Președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a acuzat Statele Unite că planifică un atac terestru, în ciuda declarațiilor despre pace.
Pe 29 martie, Iranul a lansat un atac cu rachete care a rănit cel puțin 11 persoane în orașul israelian Beersheba. Ca răspuns, armata israeliană a lansat sâmbătă peste 140 de lovituri aeriene asupra regiunilor centrale și vestice ale Iranului, inclusiv asupra Teheranului.
Totodată, Ministerul Energiei din Iran a informat că loviturile SUA și Israel din 29 martie au vizat infrastructura energetică din Teheran, provocând pene de curent în mai multe cartiere.
Premierul Israelian Beniamin Netanyahu a anunțat că a ordonat armatei să avanseze în sudul Libanului, pentru a extinde „zona de securitate existentă”.
Data limită pe care Donald Trump o dă Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și acceptarea unui acord de încheiere a războiului este 6 aprilie, sub amenințarea atacurilor americane asupra centralelor energetice.
