Autoritatea de Siguranță Feroviară (ASFR), organul național responsabil pentru siguranța cailor ferate, se află în centrul unor controverse și întrebări din cauza modului în care gestionează structurile și resursele umane, dar și din cauza legăturilor tensionate între conducere și alte entități din domeniu. Înființată în urmă cu trei ani, după desprinderea din Autoritatea Feroviară Română, ASFR operează acum ca o entitate separată, cu propriul buget și conducere. Însă, în spatele acestei reorganizări aparent menite să profesionalizeze și să eficientizeze controlul feroviar, se ascund aspecte controversate legate atât de personalul de conducere, cât și de posibile conflicte de interese care dau de gândit.
Conducerea, învăluită în mister și controverse
Directorul general al ASFR este Petru Bogdan, fost consilier local PSD în comuna Șimand, județul Arad. Înainte de a prelua frâiele Autorității, Bogdan a fost implicat în diverse poziții la partea de control și verificare, inclusiv ca membru în Consiliul de Conducere al fostei Autorități Feroviare. Într-un an, atât el, cât și ceilalți membri ai conducerii și-au majorat salariile, iar soțiile lor se regăsesc printre angajați ai diverselor structuri feroviare sau instituții publice conexe, ridicând întrebări despre eventuale favorizări sau conflicte de interese.
Un alt personaj central în peisajul ASFR este Dan Marcel Bărbuț, director al Departamentului Inspectorate de Siguranță Feroviară și Certificare Personal. Bărbuț are un parcurs profesional ce ilustrează mobilitatea în domeniu: după o carieră în CFR Marfă și CFR SA, a devenit, în 2018, director general al ASFR, însă a fost revocat la scurt timp, ulterior câștigând un proces pentru a fi reinstalat. Acesta a fost implicat și în numeroase controverse personale, de la acuzații privind comportament indecent și abuz în serviciu, la un scandal legat de plagiat, ce i-a retras titlul de doctor în 2019, eveniment ce a atras atenția asupra integrității sale profesionale.
Interesant, Bărbuț a fost implicat anterior în afaceri private, fiind asociat în firme în domeniul comerțului, iar în 2011 a fost implicat într-un incident în tren, unde a fost surprins băut și într-o poziție indecentă, în compania unei doamne, acuzații ulterior neconfirmate definitiv. Anul trecut, însă, a fost din nou în centrul atenției după ce un alt scandal a ieșit la iveală, o plângere care-l acuză de comportament abuziv, inclusiv lovituri și limbaj licențios, sesizări care până acum nu au fost pe deplin investigate.
Legături politice și familiale în structurile de conducere
Dincolo de controversele persoanale, structura de conducere a ASFR pare să fie influențată de legături politice și familiale, ceea ce pune sub semnul întrebării imparțialitatea și transparența organismului. Soțiile unor directori, precum Bărbuț și Bogdan, activează tot în domeniul feroviar sau sectorul public, în posturi de conducere sau funcții administrative. Acest fapt ridică suspiciuni cu privire la posibilitatea de a se crea o rețea de interese și favoritisme, în detrimentul unei gestionări obiective și eficiente a siguranței feroviare.
Și salariile celor din conducere nu sunt de neglijat, ultimele declarații de avere indicând venituri consistente, în condițiile în care bugetul anual al ASFR a crescut spectaculos în ultimii ani, atingând aproape 56 de milioane de lei pentru 2025. În același timp, personalul de execuție beneficiază de salarii modeste, comparabile cu cele din alte structuri de stat, dar cu un nivel de responsabilitate extrem de ridicat, într-un domeniu ce se confruntă cu numeroase accidente și incidente, din cauza infrastructurii decăzute și a problemelor de întreținere.
Numirea unor persoane cu trecut și legături suspecte, împreună cu salariile și privilegii aparent exagerate, ridică semne de întrebare privind modul în care este gestionată această autoritate. În condițiile în care domeniul feroviar românesc are nevoie urgentă de reforme și investiții pentru creșterea siguranței, este dificil să ignori influența unor interese de tot felul, care pot compromite scopul fundamental: siguranța călătorilor și eficiența infrastructurii feroviare.
Pe pupitru, perspectivele pentru viitor nu sunt clare, iar lipsa unei transparențe reale în conducere contribuie la încurajarea unor scenarii în care interesul public poate fi, din nou, subminat de jocuri de putere și conexiuni personale. Într-un domeniu de crucială importanță pentru transportul și economia țării, aceste dezvăluiri intensifică necesitatea unor măsuri ferme pentru reforma și clarificarea modului în care funcționează și sunt responsabilizate instituțiile feroviare.
