Deficitul bugetar al României a înregistrat, în februarie, o reducere semnificativă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, atingând 0,7% din PIB, adică approximate 14,23 miliarde de lei. Această evoluție, deși poate părea promițătoare în contextul unui prim semestru economic dificil, reflectă, în principal, eforturile din ultimele luni de a limita cheltuielile și de a crește veniturile, în condițiile în care bugetul național a fost afectat de întârzieri în adoptarea unor măsuri de cheltuieli și de încercarea de a stabiliza situația fiscală.
Creșterea venitului din TVA și impozit pe salarii, dar și limitarea cheltuielilor
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, veniturile din taxe și impozite au avut o evoluție pozitivă în primele două luni ale anului. În special, încasările din TVA au crescut cu peste 20,6%, în timp ce cele din impozit pe salarii și venit s-au majorat cu 22,3%. Această tendință poate fi atribuită, pe de o parte, creșterii economice din ultimele trimestre, dar și eforturilor de a stimula colectarea fiscală în perioadele cu veniturile mai volatile.
Pe de altă parte, deficitul bugetar a fost menținut aproape de nivelul minim previzionat, iar acest rezultat trebuie corelat cu întârzierea încheierii și aprobării bugetelor pentru anumite programe sau proiecte, ceea ce a permis guvernului să evite, în anumite cazuri, cheltuieli neplanificate. Astfel, direct sau indirect, politica de limitare a cheltuielilor, combinată cu o creștere indicată a veniturilor, a adus la o reducere a deficitului la aproximativ jumătate față de primele două luni din 2022.
Contextul economic și măsurile fiscale anticipate
Pentru economia românească, această situație reprezintă o combinație de șanse și riscuri. Pe de o parte, un deficit mai mic indică o anumită responsabilitate fiscală, dar, pe de altă parte, eliminarea cheltuielilor din buget și amânarea proiectelor publice importante pot afecta, pe termen mediu și lung, ritmul de dezvoltare al țării.
Anul trecut, perioada similară a fost marcată de dificultăți legate de creșterea costurilor și de gestionarea deficitului bugetar, însă acum se pare că există o tendință de adaptare și control mai strict al finanțelor publice. Astfel, premierul și ministrul Finanțelor au afirmat că măsurile luate pentru conservarea bugetului sunt în concordanță cu obiectivele de stabilitate fiscală, sperând că aceste eforturi vor consolida poziția României în contextul economic regional și european.
Întârzierea adoptării bugetului în acest an a fost observată ca un factor cheie care a permis limitarea cheltuielilor, dar și o oportunitate pentru guvern de a ajusta prioritățile fiscale. Cu toate acestea, oficialii se mulează pe prognoze optimiste, indicând că această dinamică pozitivă trebuie susținută prin măsuri economice concrete și transparente pentru a evita noi deviații de la ținta de deficit bugetar.
Privind spre viitor, perspectivele pentru următoarele luni rămân ambigue, însă contextul actual indică o adaptare prudentă a politicii fiscale pentru a face față, pe de o parte, provocărilor generate de inflație și incertitudine pe piețele internaționale, și, pe de altă parte, nevoii de a menține disciplina fiscală. În această situație, creșterea veniturilor fiscale rămâne un pilon esențial, dar și angajamentul de a evita cheltuieli neplanificate sau ineficiente va fi crucial pentru stabilitatea macroeconomică.
