Un nou șoc economic în stilul anilor ’70 pare să devină inevitabil pentru România, după ce o publicație economică din Grecia a avertizat asupra unui scenariu de recesiune și inflație galopantă, similar celui din perioada anilor ’70, deși nu consideră că este un scenariu de groază, ci una din posibilitățile destul de concrete în contextul actual al economiei globale. La mai puțin de o lună de la izbucnirea războiului din Ucraina, situația României nu mai poate fi redusă la criza energetică, deoarece multiple probleme se suprapun, iar efectele se rotesc spre un scenariu greu controlabil.
Recesiunea și inflația, amenințări iminente pe termen mediu
Economia românească traversează un moment dificil, caracterizat nu doar de creșterea prețurilor, ci și de riscul intensificat de recesiune. După ce facturile la energie au crescut vertiginos în ultimele luni, prognozele indică faptul că inflația va depăși, cel puțin temporar, pragul de 15%. Banca Națională a României a semnalat că, în cazul unor evoluții nefavorabile, aceste fenomene vor avea un efect de domino asupra sectorului privat și al consumatorilor.
Un factor esențial în această ecuație îl reprezintă creșterea costurilor de producție, care determină scumpiri ale bunurilor și serviciilor. În acest timp, salariile reale scad, iar puterea de cumpărare se erodează, ceea ce prelungește criza consumului intern. La fel ca în anii ’70, când inflația a fost însoțită de stagnare economică, România se află într-un punct critic, în care stimulentele pentru creștere economică sunt aproape de limita suportabilității.
Factorii interni și externi accentuează criza economică în România
Criza energetică, amplificată de declinul aprovizionărilor și de creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale, nu mai reprezintă singura problemă a României. Războiul dintre Rusia și Ucraina a destabilizat fluxurile comerciale și a generat o volatilitate fără precedent pe piețele financiare, cu influențe directe asupra dobânzilor și cursului de schimb.
Guvernanța economiei naționale a fost criticată pentru lipsa unor măsuri concrete și pentru dependența de factori externi. Chiar dacă majoritatea economiștilor susțin că România are o bază solidă, anumite analize atrag atenția asupra vulnerabilităților, mai ales în contextul unor posibilități reale de recesiune. „Situația actuală nu poate fi comparată cu criza energetică de acum doi ani, ci cu o contextură mai amplă, în care toate componentele macroeconomice sunt în pericol”, a declarat recent un economist român.
În timp ce principalele economii europene fac față cu dificultate impactului crizei, România trebuie să gestioneze nu doar presiunile inflationiste, ci și riscurile reale de recesiune. Un venit real în scădere, investiții în diminuare și consum restricționat pot accelera acest scenariu, fără ca politica fiscală să poată interveni eficient în timp util. Analiștii avertizează că, dacă nu se iau măsuri riguroase, în următoarele luni economia românească poate ajunge într-un scenariu de instabilitate încă și mai accentuat.
Un oraș important al țării, Cluj-Napoca, a înregistrat o scădere semnificativă a comenzilor din sectorul industrial, în timp ce nivelul inflației se păstrează în jurul cifrei de 13,8%, conform datelor Centralizei ale Biroului Național de Statistică din luna martie. Proiețiile economice pentru trimestrul al doilea sugerează o încetinire accentuată a creșterii, iar criza energetică și inflația ridicată impactează deja bugetele locale și centrale.
Noua situație în care s-ar putea ajunge pare a fi o combinație periculoasă de recesiune, inflație ridicată și o creștere a șomajului, cu efecte directe asupra populației. La o lună după începutul războiului, autoritățile privesc cu îngrijorare spre lunile următoare și speră ca și măsurile temporare adoptate să fie suficiente pentru a preveni cea mai gravă cale pe care o prezic mulți economiști. Rămâne de verificat dacă, în condițiile actuale, România va putea face față acestei probabile crize, sau dacă scenariul de o recesiune presărată cu inflație în creștere va deveni, în cele din urmă, realitatea zilelor următoare.
