Creșterea prețurilor globale la energie va împinge inflația economiilor din Europa Centrală și de Est peste țintele băncilor centrale în 2023 și va limita posibilitatea reducerii ratelor dobânzilor, afirmă o analiză realizată de Capital Economics. În condițiile în care deficitele bugetare mari din regiune limitează intervențiile fiscale, prognozele indică un sezon economic dificil în următoarele luni.
Impactul creșterii prețurilor la energie asupra inflației și politicii monetare
Prețurile mondiale la energie au înregistrat creșteri semnificative în ultimele luni, influențate de convergența factorilor geopolitici și de o relansare economică globală mai rapidă decât anticipațiile. Această dinamică pune presiune directă pe inflație în statele din Europa Centrală și de Est, unde economia depinde în mare măsură de importuri de combustibili.
Potrivit analizei Capital Economics, aceste creșteri vor face ca inflația din regiune să depășească țintele stabilite de băncile centrale încă din acest an. În România, de exemplu, estimările sugerează că rata inflației va urca până la 7% sau chiar mai mult, în condițiile în care costurile energiei și ale alimentelor se vor menține pe un trend ascendent.
Nașterea unui mediu inflationist mai persistent va induce băncile centrale din ECE să mențină dobânzile la niveluri mai ridicate decât cele anticipate anterior, împiedicând astfel reduceri semnificative ale ratelor dobânzilor în perioada următoare. Acest lucru se reflectă în declarațiile oficialilor financiari, care subliniază nevoia de a combate creșterea prețurilor, chiar dacă acest lucru poate încetini creșterea economică pe termen scurt.
Limitările intervențiilor fiscale și riscurile pentru economie
Deși inflația în creștere pune presiune asupra catargului politicii monetare, guvernele din regiune se confruntă cu restricții bugetare severe. Deficitele bugetare mari limitează posibilitatea de a aplica măsuri de sprijin fiscal pentru populație sau pentru companii, în special în țările cu datorii deja ridicate precum Ungaria sau Polonia.
În aceste condiții, oficialii economici trebuie să gestioneze cu atenție balansul între restricționarea politicii monetare pentru a controla inflația și evitarea unei recesiuni profunde cauzate de reducerea cheltuielilor publice. Este un echilibru dificil, având în vedere contextul geopolitic și economic actual, inclusiv impactul sancțiunilor și al crizei energetice.
De altfel, prognozele sugerează că, în următoarele luni, nu vom vedea reduceri ale ratelor dobânzilor în regiune, cel puțin până când inflația nu va fi mai aproape de țintele stabilite. Aceasta va menține costurile de împrumut ridicate pentru companii și consumatori, încetinind răspunsul economic.
Perspectiva pe termen lung și evoluția PIB-ului
Evoluția prețurilor la energie va avea consecințe directe și asupra creșterii economice. Estimările Capital Economics indică o posibilă încetinire a creșterii PIB-ului în majoritatea statelor din ECE, pe fondul costurilor crescute și al incertitudinii geo-politice.
În România, de exemplu, prognozele pentru 2023 indică o creștere a PIB-ului între 1,2% și 2%, dar această estimare rămâne vulnerabilă în fața fluctuațiilor prețurilor la energie și a volatilității de pe piețele globale.
Un fapt concret anunțat recent este că, în februarie 2023, prețul mediu la gaze naturale în Europa a crescut cu 25% față de aceeași perioadă a anului precedent, influențând costurile de producție și prețurile finale pentru consumatori. Aceste tendințe indică faptul că, pentru următoarele luni, prețurile și activitatea economică vor răspunde direct fluctuațiilor pieței energetice.
