Civilizațiile europene din epoca neolitică au încetat să mai construiască morminte megalitice complexe spre sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr., iar un nou studiu oferă o perspectivă asupra motivelor care au dus la acest declin. Cercetările recente sugerează că o prăbușire masivă a populației, posibil cauzată de o epidemie, ar fi stat la baza acestei schimbări majore.
Schimbări genetice și culturale majore
Analize genetice efectuate pe indivizi îngropați într-un mormânt neolitic din Bury, lângă PARIS, au dezvăluit o tranziție bruscă. Mormântul a fost folosit în două faze distincte. Prima, între anii 3200 și 3100 î.Hr., a fost asociată cu indivizi de origine locală. A doua fază, care a urmat, a inclus persoane cu origini din Peninsula iberică și din sudul FRANȚEI, sugerând o înlocuire a populației.
„Observăm o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să le aparțină unor populații complet diferite. Asta indică faptul că a avut loc un eveniment major, o perturbare care a dus la declinul unei populații și la apariția alteia”, a declarat FREDRERIK SEERSHOLM, autorul studiului.
Noii veniți au prezentat schimbări culturale, inclusiv în practicile funerare. În Bbury, corpurile erau așezate aliniate cu axa mormântului, în poziție întinsă în prima fază. În faza a doua, nu mai exista această aliniere, iar corpurile erau depuse în poziții chircite.
Ciuma, posibilul factor declanșator
Cauza acestui declin la scară continentală rămâne un subiect de dezbatere. Cercetătorii au observat că în prima fază există un număr neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari, sugerând o mortalitate ridicată în rândul tinerilor. În plus, au fost identificate urme de ADN ale unor agenți patogeni periculoși, precum Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă.
„Nu putem spune că ciuma a fost singura cauză a colapsului populației, dar încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”, a spus cercetătorul MARTIN SIKORA.
Aceste constatări se aliniază cu descoperiri similare din alte situri neolitice din Germania, DANEMARCA și SUEDIA, unde au fost observate schimbări demografice similare. Studiul sugerează că abandonarea construcției mormintelor megalitice a fost legată de o scădere masivă a populației în Europa. Ulterior, aceste morminte au fost reutilizate de alte culturi, care s-au extins în teritoriile rămase libere.
„Putem lua în calcul faptul că atât migrația dinspre Peninsula Iberică, cât și expansiunea din stepe au fost răspunsuri la declinul neolitic, deoarece scăderea populației a creat un vid demografic în care grupurile vecine au putut avansa”, concluzionează cercetătorii.
Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology and Evolution.
