Aplicațiile pentru scanarea produselor și boicotul economic devin noile arme ale cetățenilor preocupați de origine și etică. În ultima lună, interesul pentru aceste soluții digitale a crescut spectaculos, în contextul tensiunilor diplomatice și al dezbaterilor despre conținutul produselor din import. La sfârșitul lunii ianuarie, de exemplu, aplicația „Made O’Meter” a înregistrat un salt de aproape 30.000 de descărcări într-un interval de doar trei zile, atingând peste 100.000 de utilizatori de la lansarea sa în martie anul trecut. Aceasta reflectă o preocupare tot mai acută a consumatorilor, mai ales în Europa, față de proveniența produselor pe care le achiziționează.
Aplicația „Made O’Meter”: un nou mod de a boicota cu ajutorul AI-ului
Dezvoltată de Ian Rosenfeld, un specialist în marketing digital stabilit în Copenhaga, aplicația permite utilizatorilor să scaneze produsele pentru a afla dacă acestea provin din companii americane sau europene. Cu ajutorul inteligenței artificiale, algoritmul analizează simultan mai multe variante și susține o acuratețe de peste 95%. Rosenfeld explică că ideea a venit după ce a observat că mulți cetățeni voiau să sprijine producătorii europeni, însă nu aveau o metodă clară de a face acest lucru concret. „Mulți oameni erau frustrați și se gândeau: Cum facem asta, în mod practic?”, spune el.
Prin intermediul aplicației, utilizatorii pot face o fotografie unui produs și, în câteva secunde, primesc informații despre originea și compania producătoare. Rosenfeld afirmă că, în acest mod, consumatorii pot lua decizii mai informate și mai conștiente, în concordanță cu valorile lor. În plus, această inițiativă își propune să transmită un mesaj politic, aproape subtil, despre importanța susținerii economiei europene într-un context tensionat între Statele Unite și Europa.
Un val de utilizare și scepticism
Popularitatea aplicației a atins apogeul pe 23 ianuarie, când aproape 40.000 de scanări au fost înregistrate într-o singură zi, față de doar câteva sute în lunile precedente. Rosenfeld observă că acest număr reflectă o schimbare la nivel personal, aproape emoțional, în percepția danezilor despre relațiile cu Statele Unite. Peste 20.000 de persoane din Danemarca și altele din Germania, Spania sau Italia folosesc deja aplicația, iar interesul depășește granițele europene, ajungând chiar în Venezuela.
Cu toate acestea, impactul real asupra economiei americane rămâne discutabil. Christina Gravert, economist și profesor asociat la Universitatea din Copenhaga, aduce în discuție că produsele americane reprezintă doar între 1 și 3% din oferta magazinelor din Danemarca, fiind în principal nuci, vinuri și dulciuri. Ea argumentează că tehnologia americană, precum iPhone-urile sau softurile Microsoft, este aproape omniprezentă, iar boicoturile individuale pot avea un efect limitat. Gravert susține totodată că astfel de campanii de boicot sunt, de cele mai multe ori, de scurtă durată și mai eficiente când sunt susținute de decizii corporative majore, nu de inițiative individuale.
Opinii contradictorii în rândul consumatorilor
În magazine, reacțiile sunt împărțite. Mulți cititori spun că încearcă să evite produsele americane, chiar dacă impactul practicat nu pare semnificativ. „Boicotăm, dar nu știm toate produsele americane. Așa că ne orientăm mai ales după mărcile cunoscute”, explică unii dintre cumpărători, cu un sentiment de responsabilitate personală, dar și de realizare a limitărilor.
Alții, însă, nu sunt de acord cu această abordare. Charlotte Fuglsang, o pensionară din Copenhaga, afirmă cu căldură: „Iubesc America, îmi place să călătoresc acolo. Nu cred că ar trebui să protestăm în felul acesta”. Opinie care reflectă o parte din populație pentru care relațiile și afecțiunea pentru Statele Unite nu pot fi reduce la decizii economice sau boicoturi.
Viitorul acestor inițiative digitale
Deși aplicațiile de scanare și boicot sunt încă la început și limitele lor sunt evidente, ele precizează o tendință clară: cetățenii devin mai conștienți și mai implicați în alegerile lor de consum, folosind tehnologia pentru a manifesta dezacordul sau pentru a sprijini anumite valori. Pe măsură ce aceste soluții devin mai sofisticate și mai accesibile, ele pot accelera dacă nu schimbarea economiei globale, cel puțin conștientizarea importanței alegerilor individuale în ceea ce privește proveniența produselor și impactul lor asupra relațiilor internaționale. În acest context, viitorul va demonstra dacă aceste inițiative reflectă o mișcare de scurtă durată sau un început de schimbare durabil în obiceiurile consumatorilor europeni.
