Cercetătorii încearcă să înțeleagă de ce ADN-ul de Neanderthal, preluat de strămoșii noștri, nu a fost eliminat complet de selecția naturală. Studiile recente arată că acest material genetic are încă un impact asupra structurii creierului uman, contribuind, în unele cazuri, la afecțiuni neuropsihiatrice precum schizofrenia și depresia.
În urmă cu aproximativ 40.000 de ani, specia Homo sapiens s-a încrucișat cu neanderthalienii, asimilând o parte din ADN-ul acestora. Deși o mare parte din acest material genetic a fost eliminat de-a lungul timpului, aproximativ două procente din genomul populațiilor non-africane moderne este încă alcătuit din ADN de Neanderthal.
Genele neanderthaliene și creierul uman
Pentru a înțelege impactul acestui ADN asupra creierului, cercetătorii au analizat scanări cerebrale de la aproximativ 40.000 de persoane din Marea Britanie, corelând diferite trăsături neurologice cu variantele genetice moștenite de la neanderthalieni. Deși rezultatele studiului urmează să fie evaluate de experți, primele date indică 28 de poziții separate în genom unde ADN-ul de Neanderthal pare să influențeze dezvoltarea neurologică.
Cea mai semnificativă dintre acestea vizează o genă de pe cromozomul 14, numită DAAM1. Variantele de Neanderthal ale acestei gene modelează 39 de trăsături morfologice diferite în cadrul cortexului occipital și parietal. Interesant, ADN-ul de Neanderthal din această poziție are un efect protector împotriva schizofreniei.
Pe de altă parte, variantele genetice legate de o genă de pe cromozomul 4, numită PRDM5, par să contribuie la subțierea cortexului frontoparietal și cresc susceptibilitatea la depresie severă, dependență și tulburări de personalitate. O altă genă, LC13A3, prezintă, de asemenea, variante de Neanderthal care pot afecta structura substanței albe, ducând posibil la leucoencefalopatie și declanșând „crize neurologice episodice”.
Efecte benefice și dăunătoare
Rezultatele sugerează că majoritatea variantelor de Neanderthal care afectează morfologia creierului au fost dăunătoare pentru oamenii moderni, fiind, prin urmare, eliminate prin selecție naturală. Cu toate acestea, unele variante au reușit să scape de acest proces și continuă să modeleze organizarea corticală, având consecințe asupra condițiilor neuropsihiatrice.
Aceste descoperiri oferă o perspectivă nouă asupra modului în care moștenirea genetică de la neanderthalieni influențează sănătatea mintală și structura creierului uman. Cercetările continuă pentru a înțelege pe deplin mecanismele implicate și implicațiile pentru sănătatea populației.
Sursa: Descopera
