Conform Digi24: Volumul de dosare per judecător, în scădere, dar situația justiției rămâne complexă
Raportul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind activitatea instanțelor în anul 2025 relevă o ușoară scădere a volumului mediu de dosare per judecător, în timp ce numărul posturilor vacante a diminuat. Astfel, la judecătorii, media a ajuns la 1.479 cauze, față de 1.519 în anul precedent, iar la tribunale la 964 dosare, comparativ cu 982 în 2024. La curțile de apel, indicatorul s-a menținut constant, la 606 cauze.
În ciuda acestor tendințe, volumul general de activitate în sistemul judiciar rămâne ridicat, chiar dacă numărul dosarelor nou înregistrate în 2025 a fost cu 23.529 mai mic decât în anul anterior. Raportul subliniază îmbunătățiri în diverse domenii, dar și zone care necesită atenție sporită.
Posturile vacante, în scădere, grad de ocupare în creștere
La finalul anului 2025, din cele 5.070 de posturi de judecător prevăzute în schema națională, 4.319 erau ocupate, iar 751 rămâneau vacante. Aceasta reprezintă o reducere a posturilor libere față de cele 820 înregistrate în 2024, conducând la o creștere a gradului de ocupare cu 2%, ajungând la 85%.
Cea mai bună situație se constată la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde din 122 de posturi, doar 6 erau neocupate, față de 21 în anul precedent. La Curțile de apel, numărul posturilor vacante a scăzut de la 55 la 29. La nivelul tribunalelor, au rămas libere 393 de posturi, dintr-un total de 1.701, iar la judecătorii, 323 din 2.318.
În cursul anului 2025, sistemul judiciar a beneficiat de resurse umane noi prin numirea a 174 de absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii și prin ocuparea a 104 posturi de judecător prin concurs de admitere. De asemenea, 22 de procurori au ales să devină judecători, iar 7 foști judecători au revenit în profesie. Pe de altă parte, 210 persoane au părăsit funcția de judecător, majoritatea prin pensionare.
Încărcătura pe judecător, în scădere la nivelul instanțelor inferioare
Analiza volumului de muncă dezvăluie o evoluție diferită pe palierele instanțelor. La curțile de apel, încărcătura medie pe judecător a rămas la 606 cauze, menținându-se sub nivelurile din 2023 și 2022. Încărcătura pe schemă s-a menținut, de asemenea, la un nivel similar cu cel din anul anterior.
Situația la nivelul tribunalelor arată o scădere a încărcăturii medii pe judecător la 964 de cauze, comparativ cu 982 în 2024, însă peste nivelurile din 2023 și 2022. Această scădere este explicată, în parte, de un grad insuficient de ocupare a schemelor de personal la tribunale, care a determinat o reducere a numărului efectiv de judecători activi.
La judecătorii, încărcătura medie pe judecător a înregistrat o scădere, ajungând la 1.479 cauze, față de 1.519 în anul precedent. Cu toate acestea, încărcătura medie a cauzelor pe schemă a urcat ușor, indicând o presiune crescută asupra personalului existent în contextul ocupării incomplete a posturilor.
Volumul total de activitate al instanțelor naționale în 2025 a fost de 3.685.301 dosare, o ușoară creștere față de anul 2024. Din acestea, au fost soluționate 2.372.704 cauze, procentul de soluționare fiind de 64,38%, similar cu cel din anul precedent.
Cauze multiple pentru volumul ridicat de activitate
Raportul CSM identifică mai mulți factori care contribuie la volumul considerabil de dosare nou înregistrate în ultimii ani. Printre acestea se numără reducerile taxelor judiciare de timbru, care au încurajat adresarea instanțelor, extinderea sferelor de litigiu soluționate exclusiv de instanțe, precum și politicile publice care generează un aflux de acțiuni individuale împotriva autorităților.
De asemenea, se menționează omisiunea puterilor legislativă și executivă de a promova acte normative care ar fi putut preveni sau diminua acest aflux, precum și pasivitatea executivului în stabilirea unor proceduri administrative unitare.
În anul 2025, au fost înregistrate 2.476.473 de dosare noi, mai puține decât în 2024, dar în creștere față de 2023 și 2022. Chiar dacă numărul dosarelor soluționate a crescut, volumul mare al celor nou intrate continuă să genereze stocuri de dosare nesoluționate.
Propunerile instanțelor pentru îmbunătățirea activității includ o sistematizare legislativă, degrevarea judecătorilor de atribuții nejudiciare, ocuparea integrală a schemelor de personal și adaptarea acestora la necesitățile actuale, precum și o mai bună colaborare între autoritățile implicate în crearea și asigurarea cadrului optim pentru actul de justiție. Se solicită, de asemenea, alocarea resurselor financiare necesare, inclusiv prin accesarea de fonduri europene.
Sursa: Digi24
