Conform Stiripesurse.ro: Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat existența unui „atac fără precedent” la adresa independenței justiției și a decis apărarea acesteia, pe fondul unei analize complexe a declarațiilor publice, inițiativelor legislative, campaniilor mediatice și acțiunilor civice vizând sistemul judiciar începând cu iulie 2025. Decizia survine în aceeași zi în care toate cele 239 de instanțe din România, inclusiv judecătoriile, tribunalele și curțile de apel, s-au reunit în adunări generale.
Judecătorii protestează împotriva subordonării
Potrivit CSM, 3.580 de judecători au denunțat, în unanimitatea adunărilor generale, „degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”. Voturile exprimate reprezintă 98,6% dintre judecătorii prezenți la adunări, ceeachiar 84% din totalul judecătorilor în funcție. Magistrații au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenței justiției, să întreprindă demersuri naționale și internaționale pentru „restabilirea echilibrului specific statului de drept”. Totodată, adunările generale au respins ca „inacceptabile” dispozițiile din propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susținând integral observațiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de CSM.
CSM indică o campanie complexă împotriva justiției
Hotărârea Secției pentru judecători, un document de 76 de pagini, descrie ceea ce Consiliul consideră a fi o campanie complexă împotriva puterii judecătorești. Documentul menționează o ofensivă începută în iulie 2025, amplificată ulterior prin atacuri la adresa pensiilor și salariilor magistraților, acuzații publice de corupție în sistem, proiecte legislative de modificare a statutului judecătorilor și presiuni asupra conducerii instanțelor. CSM susține că aceste acțiuni nu au vizat o îmbunătățire a actului de justiție, ci „schimbarea regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar”, precum și afectarea încrederii publice în instanțe. Scopul final ar fi crearea unei stări de neîncredere care să justifice intervenții legislative și administrative asupra puterii judecătorești.
Guvernul și clasa politică, acuzați de amplificarea presiunii
Hotărârea CSM indică drept element central al conflictului proiectele de modificare a statutului magistraților, inclusiv cele referitoare la salarizare și pensiile de serviciu. Consiliul susține că aceste teme au fost exploatate pentru a construi o imagine publică a judecătorilor ca beneficiari ai unor privilegii nejustificate. CSM reamintește că reforma pensiilor de serviciu ale judecătorilor fusese deja modificată prin acte normative anterioare și că noile inițiative au fost promovate fără un dialog real cu sistemul judiciar. În privința salarizării, Consiliul afirmă că proiectul criticat ar conduce la scăderi semnificative ale veniturilor, afectând astfel independența reală a judecătorilor. Documentul face referire și la situația Guvernului demis prin moțiune de cenzură, susținând că Executivul ar fi inițiat ulterior un proiect de lege privind salarizarea, deși, potrivit Constituției, un guvern demis ar trebui să îndeplinească doar acte necesare administrării treburilor publice.
Filmul Recorder, un punct critic în analiza CSM
Un capitol distinct al hotărârii CSM este dedicat materialului video realizat de Recorder privind justiția, pe care Consiliul îl consideră un moment crucial în amplificarea percepției publice negative asupra instanțelor. Secția pentru judecători susține că filmul ar fi indus ideea unei corupții sistemice, în special la Curtea de Apel București și la Înalta Curte, fără ca această concluzie să fie confirmată de verificări ulterioare. CSM invocă rapoarte ale Inspecției Judiciare și date transmise de Curtea de Apel București pentru a susține că acuzațiile privind schimbarea completurilor de judecată sau utilizarea prescripției pentru favorizarea unor inculpați nu s-ar fi confirmat. Modificările completurilor ar fi avut, în majoritatea situațiilor, cauze administrative sau legale, precum promovări, pensionări, transferuri, detașări, încetări ale activității sau repartizări generate de volumul de muncă. Consiliul mai susține că investigația jurnalistică a fost folosită ulterior ca pretext pentru presiuni politice și publice asupra instanțelor și pentru promovarea unor modificări legislative care ar slăbi statutul judecătorilor.
CSM răspunde acuzațiilor privind prescripția
Alte secțiuni importante ale hotărârii sunt dedicate prescripției răspunderii penale, temă intens vehiculată în dezbaterea publică după deciziile Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. CSM susține că realitatea statistică este mult mai complexă decât narațiunea potrivit căreia instanțele ar fi „scăpat corupții”. Secția pentru judecători a analizat 12.531 de dosare, cu 14.584 de infracțiuni, în care procesul penal a încetat ca urmare a prescripției. Potrivit datelor prezentate de CSM, în peste un sfert dintre cazuri prescripția era deja împlinită înainte ca dosarul să ajungă la instanță sau dosarul a fost trimis în judecată după momentul în care efectele deciziei CCR erau previzibile. CSM mai arată că, în calculul duratei totale până la intervenirea prescripției, faza de urmărire penală a reprezentat 73,48%, iar faza de judecată 26,52%. În plus, Consiliul susține că, și în cauze în care s-a constatat prescripția, instanțele au dispus măsuri de conservare sau recuperare a prejudiciilor, valoarea totală indicată în document fiind de aproximativ 400 de milioane de euro.
Întreaga hotărâre a CSM va fi comunicată instituțiilor europene, inclusiv Comisiei Europene, Parlamentului European, precum și Președintelui României, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe.
Sursa: Stiripesurse.ro
