Conform Mediafax: Premierul interimar Ilie Bolojan are programată pentru astăzi, ora 17:00, o întâlnire online cu principalii operatori din distribuția de carburanți. Discuțiile vizează o posibilă decizie de a apela oficial la rezervele strategice de țiței și stocuri, necesare pentru acoperirea unui deficit de trei luni, având în vedere că nu toate aceste rezerve sunt pe teritoriul României.
Situația de pe piața internațională a combustibililor se agravează, iar prețul motorinei standard a atins deja o medie națională de aproximativ 9,65 lei pe litru. Asociația Energia Inteligentă estimează că, dacă blocajul traficului petrolier va persista și conflictul dintre Statele Unite și Iran se va intensifica, pragul de 10 lei pe litru ar putea fi depășit în prima jumătate a lunii august. Într-un scenariu de escaladare severă, prețurile ar putea urca până la 11,50 lei pe litru.
Criza se resimte și din cauza întreruperii din 21 iulie 2026 a livrărilor de țiței prin terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC) către Novorossiisk. Această problemă, combinată cu temeri legate de aprovizionare, a determinat o creștere semnificativă a cotației petrolului Brent, ajungând miercuri, 22 iulie, la aproximativ 93,85 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele aproape șase săptămâni.
Posibile soluții în fața crizei energetice
Potrivit surselor Mediafax, aducerea de țiței în țară este considerată în prezent „practic imposibilă” din cauza lipsei capacităților fizice de stocare. Contractele de ticketing, care funcționează pe baza înțelegerilor intracomunitare, includ clauze de forță majoră care se activează în astfel de situații. În contextul unui deficit regional, niciun stat nu va fi dispus să elibereze cantități din propriile stocuri la condiții egale.
Contextul din Kazahstan, care a generat blocajul rețetei petroliere, este perceput ca fiind real, cu opriri ale livrărilor și atacuri asupra unor nave. Dincolo de incidentele punctuale, se anticipează o deteriorare a relației dintre Rusia și Kazahstan, pe fondul presiunilor rusești pentru încălcarea sancțiunilor internaționale. Prezența companiilor energetice majore precum Chevron și Shell în Kazahstan complică situația, iar informațiile despre drone care ar fi lovit rafinăria Rosneft de la Omsk, venind dinspre Kazahstan, accentuează tensiunile.
Patru scenarii de acțiune propuse
În lumina acestor evenimente, au fost conturate patru variante de măsuri pentru a atenua consecințele crizei:
1. Instituirea unui termen de plată pentru taxele vamale aferente importurilor de motorină și țiței.
2. Utilizarea calculată și temporară a rezervelor de stat de țiței, dar numai dacă se confirmă că navele sunt în drum spre țară sau că firmele își asumă livrări concrete.
3. O variantă drastică implică limitarea de către stat a livrărilor de combustibil către benzinării, în paralel cu promovarea transportului în comun, similar măsurilor din pandemie. În același timp, s-ar garanta aprovizionarea instituțiilor statului.
4. Reintroducerea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 19 din 2026, care ar putea duce la scăderea prețurilor, dar concomitent riscă să creeze penurie. Se consideră că prețurile ar trebui lăsate la nivelul pieței pentru ca piața să-și regleze consumul, iar sprijinul financiar să fie acordat punctual, acolo unde este strict necesar.
Ordonanța de urgență menționată a vizat declararea stării de criză pe piața de țiței și produse petroliere, implementarea unor măsuri de protecție a economiei și populației, precum și modificări la reglementările pieței de gaze naturale. Aceasta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2026 și a expirat la 31 iunie 2026.
Sursa: Mediafax
