Conform Playtech.ro: Rețeaua limbajului, activă chiar și în liniște
O descoperire recentă, realizată de cercetători de la universitățile STANFORD și MIT, sugerează că mecanismele cerebrale asociate limbajului sunt active chiar și în absența oricărei activități lingvistice conștiente. Studiul, publicat în prestigioasa revistă NATURE COMMUNICATIONS, a analizat date provenite din imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) de la peste o mie de participanți. Rezultatele contrazic ideea că aceste rețele se activează exclusiv atunci când citim, vorbim sau ascultăm.
Metoda tradițională de identificare a zonelor cerebrale implicate în limbaj presupunea ca participanții să desfășoare sarcini lingvistice specifice în timpul scanării. Noul studiu demonstrează, însă, că pattern-ul activității cerebrale ce reflectă aceste rețele poate fi detectat chiar și în perioade de repaus, în timp ce persoanele ascultă muzică sau se angajează în activități care nu implică direct vorbirea sau înțelegerea limbajului.
Variabilitatea individuală a centrilor lingvistici
Cercetătorii au constatat că acest tipar de activitate cerebrală rămâne consistent pentru fiecare individ în parte, indiferent de ceea ce face. Rețeaua asociată limbajului nu dispare odată cu încetarea vorbirii, ci poate fi recunoscută prin conexiunile funcționale dintre diferite regiuni ale creierului. La majoritatea participanților, această rețea este localizată preponderent în emisfera stângă, cuprinzând zone din lobii frontal și temporal.
Cu toate acestea, studiul subliniază o diferență esențială: poziția exactă, dimensiunea și forma acestei rețele variază semnificativ de la o persoană la alta. Această variabilitate individuală explică de ce hărțile generale ale creierului, deși utile, nu sunt întotdeauna suficiente în practica medicală. Două persoane pot avea rețele lingvistice organizate după principii similare, dar cu limite și conexiuni care nu se suprapun perfect. Prin urmare, o hartă cerebrală personalizată pentru fiecare pacient ar putea oferi o imagine mai precisă și mai utilă.
Precizări despre capacitățile metodei
Cercetarea se adaugă unui volum tot mai mare de studii care utilizează inteligența artificială pentru a desluși misterele neurobiologiei limbajului uman. Scopul acestor investigații este nu doar de a localiza procesarea limbajului, ci și de a înțelege cum colaborează diferitele arii cerebrale în procesele de înțelegere și formulare a limbajului.
Este important de menționat că autorii studiului au clarificat că metoda lor nu permite citirea gândurilor sau dezvăluirea conținutului specific al gândurilor unei persoane. Imagistica funcțională monitorizează variațiile fluxului sanguin și corelațiile dintre regiunile cerebrale active, oferind o hartă a rețelelor neuronale, dar nu acces direct la conținutul mental. Mai exact, studiul a analizat 1.957 de sesiuni fMRI de la 1.199 de indivizi.
Sursa: Playtech.ro
