Conform HotNews: Liderii partidelor din fosta coaliție se întorc luni dimineața, la ora 9.00, la Cotroceni pentru noi discuții privind ieșirea din criza guvernamentală. După ultimele negocieri, purtate la finalul lunii iunie în formatul 5+1 (PSD, PNL, USR, UDMR, Minorități plus Președintele Iohannis), partidele ajung din nou la Administrația Prezidențială fără un acord clar. Criza durează de 10 săptămâni și a dus la demiterea Guvernului BOLOJAN prin moțiunea de cenzură, adoptată cu 281 de voturi. Ulterior, doi premieri desemnați, EUGEN TOMAC și ADRIAN VEȘTEA, nu au reușit să obțină votul de investitură al Parlamentului, în ciuda eforturilor și negocierilor.
Blocajul politic continuă cu negocieri reluate
De zece săptămâni, România se confruntă cu o criză guvernamentală prelungită, culminând cu un guvern interimar. Au fost adoptate două moțiuni de cenzură, iar Parlamentul a respins deja două propuneri de premier. Situația este tensionată, iar timpul se scurge rapid, Având în vedere că în 40 de zile Președintele Iohannis poate cere alegeri anticipate dacă se ajunge la un nou eșec în formarea guvernului.
PSD și UDMR au militat pentru refacerea coaliției, propunând fie o „coaliție mare” (PSD, PNL, USR, UDMR), respinsă de PSD și USR, fie o „coaliție mică” (PSD, PNL, UDMR), respinsă de PNL. O altă variantă discutată în interiorul PNL vizează susținerea unui „guvern de armistițiu” cu un premier independent și rotativa ministerelor între formațiuni. PSD, pe de altă parte, nu exclude un guvern tehnocrat cu miniștri politici și ar fi de acord cu rotativa doar dacă ar prelua conducerea în prima parte a mandatului.
Variantele de lucru pe masa Președintelui Klaus Iohannis
La Cotroceni, pe masa Președintelui Iohannis se află încă cele două propuneri oficiale de premier: SIEGFRIED MUREȘAN, susținut de PNL-USR-UDMR, și SORIN GRINDEANU, propus de PSD. Însă, administrația prezidențială lucrează la două scenarii posibile. Primul vizează desemnarea unui premier acceptat de toate partidele, urmând ca guvernul să fie format din toate formațiunile fostei coaliții. Al doilea scenariu propune un guvern minoritar, susținut de un acord politic care să includă un set clar de priorități și termene de îndeplinire. Președintele Iohannis își propune să pună presiune pe liderii de partide pentru a ajunge la un compromis.
Cum s-a ajuns la acest punct mort
Criza a debutat pe 5 mai 2026, odată cu demiterea Guvernului BOLOJAN, urmată de decizia PNL de a intra în opoziție. Prima propunere de premier, EUGEN TOMAC, a eșuat, la fel și cea de-a doua, ADRIAN VEȘTEA, din cauza voturilor insuficiente în Parlament, unde AUR a părăsit sala de plen în timpul dezbaterii. Ulterior, PSD l-a propus pe SORIN GRINDEANU, în timp ce PNL, USR și UDMR au înaintat SIEGFRIED MUREȘAN. Negocierile din 26 iunie, la Cotroceni, s-au încheiat cu „blocaj total”, Președintele Iohannis confirmând dificultățile întâmpinate în depășirea impasului politic.
În ultimele săptămâni, niciun partid nu a manifestat semne vizibile de flexibilizare, iar atacurile reciproce în spațiul public au continuat. În paralel, termenul constituțional pentru dizolvarea Parlamentului se apropie. Președintele Iohannis a declarat că nu dorește să apeleze la soluția alegerilor anticipate, însă acest scenariu devine tot mai plauzibil. Luni dimineața, liderii partidelor se vor întâlni din nou la Cotroceni, într-o cursă contra cronometru, dată fiind agenda oficială a Președintelui Iohannis la Paris, începând cu ora 17:00.Liderii partidelor care au format anterior coaliția revin luni, la ora 9.00, la discuțiile de la Cotroceni, într-o nouă încercare de a depăși criza guvernamentală. Ultimele negocieri inter-partitice, în formatul extins 5+1, au avut loc la finalul lunii iunie. Cu toate acestea, după mai bine de două săptămâni, liderii partidelor ajung din nou la Administrația Prezidențială fără un acord clar. Criza durează de 10 săptămâni, timp în care s-au succedat un guvern interimar, o moțiune de cenzură și doi premieri desemnați care nu au reușit să formeze un executiv.
Discuții intense pentru formarea unui nou Guvern
Situația politică rămâne tensionată, iar termenii „refacerea coaliției” și „guvern de armistițiu” au intrat frecvent în discursul politic. PSD și UDMR au pledat pentru reluarea colaborării în cadrul coaliției, având în vedere dificultățile întâmpinate de celelalte propuneri. Au fost vehiculate două formule de ieșire din impas, însă niciuna nu a întrunit consensul tuturor părților implicate.
O variantă discutată, promovată de UDMR, este cea a „coaliției mari” (PSD-PNL-USR-UDMR), care a fost respinsă atât de PSD, cât și de USR, ambele excluând orice colaborare în viitorul Executiv. O altă propunere, cea a „coaliției mici” (PSD-PNL-UDMR), înaintată de SORIN GRINDEANU și KELEMEN HUNOR, a primit refuzul PNL, partid care a votat anterior împotriva intrării la guvernare alături de PSD.
Surse interne din PNL au dezvăluit o alternativă agreată de o parte a liberalilor: susținerea, pe termen limitat, a unui „guvern de armistițiu”. Acesta ar urma să fie condus de un premier independent, având în componență miniștri politici. Formula ar presupune rotativa, unde prima jumătate a mandatului ar fi asigurată de un cabinet format din PNL-USR-UDMR, iar a doua parte de un cabinet PSD. Social-democrații au catalogat această variantă drept „o prostie”, deși nu exclud formarea unui guvern cu premier tehnocrat, din care să facă parte și miniștri politici. PSD ar accepta rotativa doar dacă ar deține conducerea în prima parte a mandatului. La negocierile de luni, SORIN GRINDEANU va susține poziția PSD, bazându-se, conform unor surse din partid, pe o potențială susținere de peste 200 de voturi în Parlament.
Variantele de lucru pe masa Președintelui Iohannis
Ultima rundă de discuții între Președintele Iohannis și cele cinci partide s-a soldat cu „blocaj total”. La două săptămâni distanță, pe agenda Președintelui se află, oficial, aceleași două propuneri de premier: SIEGFRIED MUREȘAN (PNL-USR-UDMR) și SORIN GRINDEANU (PSD).
Calculațiile de la Cotroceni iau în considerare însă și alte scenarii. Surse din administrația prezidențială indică două variante de lucru: prima presupune desemnarea unui premier agreat de toate partidele și formarea unui guvern din componența tuturor formațiunilor din fosta coaliție. Al doilea scenariu vizează un guvern minoritar, susținut printr-un acord politic care să includă o listă clară de priorități cu termene de îndeplinire. Președintele Iohannis va insista pe necesitatea unui compromis în cadrul negocierilor. Cu toate acestea, Președintele dispune de un interval de timp limitat pentru negocieri, având în vedere agenda sa oficială de la Paris, unde participă la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a celei de-a Cincea Republici.
Contextul crizei guvernamentale: de la demitere la blocaj
Pe 5 mai 2026, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a dus la demiterea Guvernului BOLOJAN cu 281 de voturi. Imediat după vot, PNL a decis intrarea în opoziție, considerând PSD un partener „necredibil”. O lună mai târziu, Președintele Iohannis l-a desemnat pe EUGEN TOMAC drept candidat la funcția de prim-ministru, însă PNL și USR s-au poziționat rapid în opoziție. După eșecul negocierilor, TOMAC și-a retras candidatura în favoarea lui ADRIAN VEȘTEA. PNL a reafirmat decizia de a nu participa la un guvern alături de PSD, iar USR și UDMR au respins, de asemenea, candidatura VEȘTEA. Soarta guvernului a depins de AUR, ale cărui parlamentari au părăsit sala de plen în timpul dezbaterii, ducând la picarea guvernului. Acest eșec a divizat PNL pe plan intern.
Pe 24 iunie, PSD l-a propus pe SORIN GRINDEANU pentru funcția de premier. Anterior, PNL se arătase dispus să susțină fie un guvern minoritar condus de PSD, fie un executiv format din PNL-USR-UDMR, cu un acord politic național. Liberalii au acuzat însă PSD că nu a acceptat condiții clare în acord. Ulterior, PNL, USR și UDMR au anunțat propria soluție: SIEGFRIED MUREȘAN ca premier, susținând inclusiv ideea unei rotative, în care PNL, USR și UDMR să guverneze un an, urmat de un executiv monocolor PSD. Social-democrații au respins această propunere.
Pe 26 iunie, liderii partidelor au fost chemați la Cotroceni, unde discuțiile despre propunerile de premier au degenerat într-o dispută între SORIN GRINDEANU și ILIE BOLOJAN, legată de cine a încălcat mai multe angajamente. În urma discuțiilor, Președintele Iohannis a constatat „blocajul politic pe care îl credeam depășit”. Oficial, niciun partid nu a arătat flexibilitate, iar atacurile publice dintre PNL, USR și PSD au continuat. De asemenea, candidatii SIEGFRIED MUREȘAN și SORIN GRINDEANU nu au dat semne de reconciliere. Timpul se scurge, iar Președintele Iohannis are dreptul constituțional de a dizolva Parlamentul dacă nu se ajunge la un consens în 60 de zile de la prima propunere de premier.
Aceste negocieri au loc într-un context în care Președintele Iohannis trebuie să participe la Paris la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a celei de-a Cincea Republici, începând cu ora 17:00.
Sursa: HotNews
