Cărțile despre antropologia culinară – Fascicul al tradiției sau relicvă a unei epoci trecute?
Miercuri, 4 februarie, Piața Culturii din România a fost scena unei dezbateri aparte: în contextul Zilei Cititului Împreună, un cunoscut jurnalist și autor de cărți gastronomice, Cosmin Dragomir, a fost invitat să discute despre relevanța și viabilitatea cărților dedicate antropologiei culinare într-o societate tot mai dominată de tehnologie și mediul digital.
De la început, răspunsul lui Dragomir a fost sincer și ambivalent. “O să fiu totodată și subiectiv și ipocrit”, a declarat el, adăugând că, de cele mai multe ori, manuscrisele despre istoria gastronomiei și aspectele culturale ale mâncării par să fi pierdut din atractivitate pentru publicul tânăr, înconjurat de o avalanșă de informații rapide și conținut video. Însă, chiar dacă această impresie pare să indice o diminuare a interesului, autorul vede în aceste obiecte culturale o valoare de neînlocuit, mai ales pentru cei interesați de identitate și patrimoniu.
Relevanța antropologiei culinare în era digitală
În era tehnologiei, unde informația poate fi accesată instantaneu, se pune întrebarea dacă înțelepciunea trecutului, a tradiției culinare, mai are loc în programele și bibliotecile moderne. Dragomir consideră că da, fiindcă “mâncarea nu înseamnă doar pentru stomac, ci reprezintă și conexiuni sociale, identitate culturală, supraviețuire spirituală”. Cărțile despre antropologia alimentară constau, pentru el, într-un documentar al diversității umane, un manifest scris despre modul în care gusturile și practicile culinare s-au transmis și s-au transformat peste secole.
De aceea, în opinia sa, aceste volume sunt nu doar relicve ale unei lumi trecute, ci și o punte spre înțelegerea complexității identităților naționale, regionale sau etnice. În contextul globalizării, ele pot deveni un instrument de conservare a specificităților locale, oferind un framework pentru a înțelege modul în care cultura și obiceiurile alimentare modelează caracterul unui popor.
Impactul tehnologiei asupra studierii și promovării antropologiei culinare
Pe de altă parte, Dragomir recunoaște că tehnologia a schimbat modul în care se răspândește și se consumă această cunoaștere. Astfel, dacă în trecut, învățarea despre tradiții culinară necesita cercetare în arhive sau interviuri lungi, acum, digitalizarea oferă acces la documente, video-uri, podcast-uri și platforme de tip e-bookuri. Însă, genul acestor materiale, susține el, nu poate substitui în totalitate experiența de a studia manual o carte sau o arhivă, pentru a descoperi nu doar informațiile, ci și atmosfera și contextul social al unei epoci.
Cosmin Dragomir afirmă, cu optimism, că această tendință poate fi valorificată pentru a revitaliza interesul pentru antropologia culinară. “Tehnologia trebuie folosită ca un instrument de promovare, dar nu și ca înlocuitor”, spune el. Pot fi create app-uri, podcast-uri sau evenimente digitale care să alieze istoria gastronomiei cu noile medii de comunicare, aducând mai aproape de public povești despre mâncarea tradițională, despre origine și semnificație.
În ciuda provocărilor aduse de tehnologie, dragostea pentru mâncare ca simbol al identității culturale pare să rămână vie, mai ales în rândul celor dornici să păstreze și să transmită aceste valori către generațiile următoare. În perspectiva autorului, antropologia culinară rămâne o zonă de studiu extrem de relevantă, nu doar pentru pasionați, ci și pentru aceia care doresc să înțeleagă în profunzime identitatea unui popor, dincolo de simplele gusturi sau rețete.
În final, răspunsul la provocarea actuală pare să fie echilibrul: combinarea valorilor tradiționale cu inovația digitală, pentru a păstra vie această parte esențială a culturii noastre. O pagină a istoriei ce merită nu doar să fie citită, ci și păstrată, reinterpretată și transmisă mai departe, indiferent de epocă.
