Anul 2025 aduce o schimbare radicală în modul în care românii consuming media, marcând o reorientare spre valorile tradiționale și o abordare mai atentă și selecțivă a internetului. După ani de suprastimulare, informații în volum copleșitor și o activitate digitală constantă, publicul a început să caute acum mai mult sens și încredere în conținutul pe care îl consumă, reflectând o maturizare a relației cu tehnologia și media.
Revenirea la sursele tradiționale și reînnoirea încrederii în televiziune
O tendință clară indicată de cele mai recente datale studiului „FOCUS ON: New Media Adoption” este că publicul românesc își întoarce atenția, treptat, spre mediile tradiționale. Încrederea în știrile TV a crescut, chiar dacă spectrul informațional este mai diversificat, iar tot mai mulți utilizatori nu se limitează la un singur canal de informare. În plus, televizorul, radioul și presa tipărită nu mai sunt doar surse de informare, ci devin componente importante ale unui consum mediatic matur, în care credibilitatea și autenticitatea contează din ce în ce mai mult.
Această schimbare reflectă o relație mai echilibrată cu media. În timp ce partea de comportament „second screen”, în care utilizatorii urmăresc televizorul iar în același timp interacționează online, scade substanțial, TV-ul își recapătă statutul de canal principal de informare, nu doar de fundal sau divertisment. Publicul, mai ales cei peste 35 de ani, păstrează preferințe pentru televiziunea clasică și radioul, în timp ce în rândul tinerilor și adulților tineri (18-44 de ani) predomină serviciile video-on-demand și podcasturile.
Recalibrarea activităților online și dispariția rețelelor sociale din schemă
Deși digitalul a dominat peisajul în anii precedenți, tendința este acum de reducere a activităților online care au fost frecvente și intense. Au dispărut aproape complet obiceiurile de navigare rapidă și consum de conținut în masă: rețelele sociale, ascultarea muzicii și citirea de știri pe platforme digitale. În schimb, principalele activități rămân căutarea de informații generale și plățile digitale, dar modul în care social media este perceput se schimbă profund.
Platformele precum TikTok și Instagram, odinioară rețete sigure pentru tendințe și influență rapidă, înregistrează scăderi semnificative în rang. Facebook rămâne relativ stabil, fiind încă folosit de circa 40% dintre românii din mediul urban, dar relevanța acestor rețele ca surse de informare este în declin. În plus, Google nu mai deține monopolul ca punct de început pentru căutări, ceea ce indică o îndepărtare de vechile obiceiuri digitale bazate pe rularea căutărilor din principalele motoare.
În mediul social, dorința de a păstra legătura cu prietenii reprezintă singurul motiv de creștere în activitatea online, în timp ce toate celelalte motivații, precum informarea sau shopping-ul, pun în primul plan o abordare mai pragmatică și mai selectivă.
Implicațiile noii maturizări digitale: influenceri, metavers și AI
Relația cu influencerii devine, de asemenea, mai rezervată și mai pasivă. Chiar dacă peste jumătate dintre utilizatori urmăresc creatorii de conținut, interacțiunile sunt mai limitate, majoritatea preferând vizualizarea și like-urile. Campaniile de promovare cu influenceri sunt mai puțin memorabile, cu excepțiile din domenii precum muzica, gastronomia și turismul, precum și cele de natură socială sau de sustenabilitate.
Pe fondul acestei maturizări, interesul pentru metavers și experiențe virtuale rămâne, dar este în scădere pentru toate, cu excepția magazinelor digitale. Potențialul tehnologiei de a crea un univers complet virtual pare, deocamdată, mai mult o oportunitate de perspectivă, decât o nevoie urgentă a consumatorilor.
Între tehnologie și utilizare, inteligența artificială și automatizarea devin tot mai prezente în viața cotidiană. Peste jumătate dintre români folosesc AI pentru chat, generarea de imagini, analiza de documente și creație video. Cu toate acestea, o doagnostică de scepticism, cum că automatizarea poate induce în eroare, devine tot mai frecventă, indicând o înțelegere a limitărilor și riscurilor tehnologiei.
În ansamblu, 2025 este anul în care consumul de media în România capătă o altă dimensiune: mai selectiv, mai înțelept și mai prudent. Publicul urban, conștient de eventualele capcane ale tehnologiei și media, tinde să integreze aceste canale într-un mod pragmatic, nu ca pe niște surse de divertisment necontrolat, ci ca pe instrumente de încredere, cu un rol clar în viața lor. Această evoluție reflectă dorința de a găsi în media sens, siguranță și autenticitate, într-un peisaj digital tot mai complex și diversificat.
