Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a înaintat oficial Ministerului Justiției o serie de propuneri legislative menite să îmbunătățească eficiența și să degreveze instanțele judecătorești încă acoperite de dosare. În contextul creșterii aglomerației în sălile de judecată și a presiunii administrative asupra magistraților, aceste măsuri vin pe fondul unor discuții mai vechi despre necesitatea reformei sistemului judiciar românesc.
Reformarea taxelor judiciare de timbru, o soluție pentru eliberarea agendei instanțelor
Una dintre cele mai importante propuneri vizează ajustarea sau actualizarea cuantumului anumitor taxe judiciare de timbru. Potrivit CSM, această măsură ar putea contribui la restrângerea unor dosare ‘invocate’ în mod abuziv, dar fără să se afecteze totodată dreptul cetățenilor de a accesa justiția. „Majorarea sau actualizarea cuantumului unor taxe judiciare de timbru ar putea contribui la reducerea numărului de procese nejustificate, dar fără a limita accesul la justiție al celor care au nevoie cu adevărat de protecție legală”, menționează o sursă din cadrul CSM.
Această măsură nu este una nouă în contextul reformelor judiciare, fiind adesea discutată ca o variantă pentru gestionarea valoaroasă a volumului de cauze și pentru reducerea Costurilor operaționale ale instanțelor. În momentul de față, însă, nu există încă un proiect de lege concret, ci doar o serie de propuneri, având ca scop consultarea și eventuala adoptare în parlament.
Excluderea anumitor cauze pentru reducerea volumului de dosare încărcate
O altă idee vizează excluderea din circuitul judiciar a cauzelor având obiecte specifice, considerate de CSM mai puțin importante sau repetitive. Măsura pare să își propună dezbateri în vederea limitării cazurilor care îngreunează fluxul normal al activității instanțelor. Aceasta ar putea avea un impact semnificativ asupra volumului de dosare, facilitând o gestionare mai eficientă a cauzelor majore și urgente.
Cu toate acestea, opinia criticilor sau a celor care privesc cu scepticism astfel de măsuri se concentrează pe riscul de a crea unele excluderi arbitrare sau de a limita excesiv accesul la justiție pentru probleme mai puțin obișnuite. În opinia specialiștilor, este esențial ca orice reformă de acest tip să fie bine delimitată, pentru a nu compromite echilibrul între eficiență și dreptul fundamental la apărare.
Contextul reformelor judiciare și provocările sistemului românesc
Reformele propuse de CSM vin în contextul în care sistemul judiciar din România se confruntă de ani buni cu critici legate de suprasolicitare, locuri subdimensionate și număr insuficient de judecători. În ultimii ani, numărul de cauze soluționate a rămas relativ constant, în timp ce volumul de dosare continuă să crească, în mare parte din cauza politicilor economice și sociale sau a unui sistem de învățământ juridic suprapopulat.
Potrivit specialiștilor, aceste propuneri pot reprezenta un pas important în procesul de reformare, dar nu pot soluționa problemele fundamentale ale sistemului judiciar dacă nu sunt însoțite de măsuri precum creșterea resurselor umane, modernizarea infrastructurii și digitale, precum și consolidarea independenței judecătorilor.
Perspectivele viitoare ale reformei judiciare
Momentan, propunerile CSM au fost transmise Ministerului Justiției pentru analiză și eventuale ajustări legislative. Parlamentul va avea ultima decizie în privința acestor măsuri, însă aşteptările sunt că, odată adoptate, acestea vor aduce o anumită relaxare a sarcinii pentru instanțe și un acces mai rațional la justiție pentru cetățeni.
Liniile directoare pentru reformarea sistemului judiciar din România rămân însă încă în fază de dezbateri, iar implementarea unor măsuri concrete depinde, în mare măsură, de voința politică și de capacitatea de adaptare a întregii structuri de justiție. În timp ce aceste măsuri pot aduce beneficii pe termen scurt, răspunsul sustenabil la provocările din sistemul judiciar va necesita reforme de amploare și o perspectivă pe termen lung.
