BNR menține stabilitatea ratelor dobânzilor în contextul inflației în scădere
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis menținerea ratelor dobânzilor la nivelurile actuale în ședința de astăzi, 7 aprilie 2026. Rata dobânzii de politică monetară rămâne la 6,50%, în condițiile în care indicatorii inflației continuă să evolueze pe o tendință descendentă lentă. Această decizie vine în urma unei analize atente a mediului economic intern și extern, în contextul în care inflația anuală a persistat la 9,31%, pe fondul fluctuațiilor prețurilor la energie și alte segmente.
Consiliul a păstrat, de asemenea, ratele facilitatei de creditare Lombard la 7,50% și a facilitatății de depozit la 5,50%. Menținerea acestor parametri vizează prevenirea unor turbulențe în sistemul bancar și consolidarea stabilității financiare, într-un climat macroeconomic marcat de incertitudini generate de contextul geopolitic și de evoluțiile pe piața energetică.
Contextul economic și inflația în continuă descreștere
Pentru primele două luni ale anului 2026, rata anuală a inflației a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 9,31%, de la 9,69% în decembrie 2025. Scăderea a fost influențată în principal de ajustările tarifelor la energie electrică și gaze naturale, însă această tendință a fost temperată de evoluțiile pe segmente precum prețurile administrate, tutun și combustibili.
De asemenea, inflația CORE2 ajustat și-a stopat creșterea, înregistrând o ușoară scădere la 8,3% în februarie 2026 comparativ cu decembrie 2025. Aceasta indică o tendință de stabilizare în ceea ce privește prețurile de bază, deși presiunile inflaționiste persistă din cauza evoluțiilor pe piața importurilor și a dinamicii cererii de consum.
Pe ansamblul Uniunii Europene, rata anuală a inflației pe indicele armonizat al prețurilor de consum a coborât la 8,3%, în timp ce inflația medie a IPC s-a majorat la 8,1%, reflectând un proces complex de ajustare a prețurilor.
Capacitatea economiei românești și riscuri externe
Activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV din 2025, după o scădere de 0,1% în trimestrul precedent, ceea ce indică o agravare a deficitului de cerere agregată. În plus, avansul PIB pe întreg anul 2025 s-a redus la 0,2%, față de 1,7% în trimestrul III, semnalând o încetinire generalizată.
Contrar acestei tendințe, formarea brută de capital fix a continuat să crească, iar exporturile nete au redevenit o componentă expansionistă, reducând deficitul comercial și contribuind la un mic declin al deficitului de cont curent. Totuși, datele din ultimele luni indică o posibilă redresare a activităților în primul trimestru al lui 2026, în contextul unei scăderi a dinamicii PIB și a sectorului industrial.
Piața muncii a înregistrat o scădere a efectivului de salariați și o reducere a ratei șomajului, dar intențiile de angajare rămân modeste, influențate de criza energetică globală și de incertitudinile geopolitice din Orientul Mijlociu. Salariile brute au continuat să scadă, semnalând o presiune suplimentară asupra consumului și asupra costurilor companiilor.
În ceea ce privește piețele financiare, randamentele titlurilor de stat și cotațiile interbancare s-au depreciat în primele luni, dar au înregistrat creșteri în martie, pe fondul deteriorării sentimentului investitorilor în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Cursul leu/euro a înregistrat o creștere modestă, dar stabilitatea acestuia s-a menținut în fața tensiunilor regionale.
Consiliul a precizat că actualele evaluări indică o creștere tranzitorie a inflației între martie și iunie 2026, fiind anticipate efecte ale scumpirii energiei, expirației schemelor de plafonare a prețurilor și creșterii TVA. Totodată, formularele de politică fiscal-bugetară și măsurile de consolidare urmăresc reducerea deficitului de cont curent, chiar dacă există riscuri generate de conflictele geopolitice și de criza energetică globală.
Deciziile BNR vizează consolidarea stabilității macroeconomice și pregătirea economiei pentru provocările viitoare, inclusiv menținerea unui cadru de dobânzi adecvat și monitorizarea atentă a mediului intern și extern.
