Perspectivă stabilă pentru rata dobânzii în regiune, în ciuda presiunilor inflaționiste
Recent, s-a înregistrat o schimbare semnificativă în abordarea bancherilor centrali din Europa Centrală și de Est privind politica monetară. În contextul presiunilor inflaționiste, specialiștii observă o tendință de a menține rata dobânzii stabile, evitând înăsprirea politicii monetare. În prezent, nu se înregistrează discuții concrete despre creșteri ale ratelor, ci mai degrabă o atitudine prudentă, bazată pe gestionarea echilibrată a lichidităților și pe evoluția cursului de schimb.
Decizia BNR din 7 aprilie a fost de a nu face schimbări majore în politica monetară, cu excepția unei prognoze mai optimiste privind inflația, însă fără a oferi indicații clare pentru viitorul apropiat. Erste Bank consideră că majorarea ratei dobânzii este improbabilă pentru moment, chiar dacă gestionarea lichidităților ar putea fi ajustată temporar în cazul unor presiuni de depreciere a leului. În contextul actual, rata de referință a BNR se situează la 5,50%.
Factori care influențează deciziile BNR în condițiile economice actuale
Cresterea inflației pe termen scurt, ce s-a deplasat în sus, indică o posibilă reconsiderare a politicii monetare. Conform Erste, Banca Națională a României va analiza eventuale reduceri ale ratei dobânzii abia în ultima ședință din anul 2023, programată pentru luna noiembrie, odată cu actualizarea prognozei economice. Aceasta va ține cont de impactul măsurilor de susținere a economiei și de evoluția prețurilor energetice, precum și de mișcările Băncii Centrale Europene, care preconizează două majorări ale dobânzii până în septembrie.
De asemenea, prognoza de inflație pe termen mediu a fost revizuită în sus, de la 4,6% la 5,1% pentru sfârșitul anului 2026. Aceasta reflectă impactul prețurilor crescute la petrol, a căror evoluție va avea un efect direct asupra inflației generale. Creșterea cu 10% a prețurilor combustibililor poate adăuga în medie 0,4 puncte procentuale la rata anuală a inflației, ceea ce ar putea afecta obiectivele BNR pentru anii următori.
Măsuri de sprijin și riscuri în contextul creșterii prețurilor la combustibili
Pentru a contracara efectele creșterii prețurilor la gaze și combustibili, guvernul a prelungit plafonarea prețurilor la gaz pentru gospodării până în 2027, iar plafonul pentru produsele alimentare de bază a fost amânat cu trei luni. Aceste măsuri au ca scop limitarea presiunii imediate asupra inflației.
Chiar dacă prețurile la pompă au crescut cu aproximativ 11% în martie față de februarie, rămâne de evaluat câte dintre aceste majorări vor fi compensate, în condițiile în care impactul prețurilor la energie asupra inflației va continua. În acest context, rata dobânzii a rămas la 6,5% din august 2024, fiind un nivel stabil, dar cu potențial de ajustare în funcție de evoluțiile economice.
Pe termen mediu, inflația a fost influențată și de implicarea șocului energetic și a efectelor de bază, iar scenariile de polarizare a prețurilor petrolului rămân un factor de incertitudine pentru estimările de creștere economică și politica monetară. În condițiile în care economia românească ar putea înregistra o contracție trimestrială consecutive, perspectiva reducerii ratei de dobândă în 2026 devine tot mai plauzibilă, în special dacă condițiile de pe piața muncii vor slăbi și încrederea consumatorilor va rămâne la niveluri scăzute.
Evenimentul programat pentru luna noiembrie, când BNR va actualiza prognoza economică, va constitui un moment cheie pentru anunțarea eventualelor ajustări ale ratelor și pentru stabilirea unei orientări clare în politica monetară pentru anul viitor.
