O nouă rundă de tensiuni în peisajul politic românesc a fost declanșată de decizia guvernului de a constitui un Comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, o inițiativă lansată în urma unor scandaluri și proteste de stradă generate de criticile la adresa reformelor în sistemul judiciar. În ciuda intenției guvernamentale de a impulsiona modernizarea și transparența justiției, această măsură a fost contestată în instanță, alimentând mai multe controverse și suspiciuni privind intențiile guvernanților.
Decizia Guvernului și reacția opiniei publice
Pe 19 decembrie 2025, premierul Anca Bolojan a anunțat în cadrul unei conferințe de presă formarea comitetului, motivând că “este esențial să avem un cadru clar și unitar pentru dezbaterile legate de legislația în justiție, pentru a asigura transparență și responsabilitate în procesul decizional.” Anunțul nu a fost, însă, bine primit de toți actorii implicați. În ultimele luni, sute de cetățeni au ieșit în stradă protestând împotriva reformelor despre care suspectează că urmăresc subminarea independenței justiției, dar și împotriva posibilității de a crea un mecanism politic de control asupra sistemului judiciar.
Această reacție a opiniei publice a fost determinată și de reportajele adversarilor reformei, precum cele realizate de Recorder, care au ridicat semne de întrebare cu privire la transparența și obiectivitatea procesului de redactare a noii legislații. La acestea s-au adăugat acuzații de intenții politice din partea opoziției, acuzată că încearcă să blocheze reforme esențiale pentru modernizarea sistemului judiciar.
Contestație în instanță: procesul judiciar ca răspuns la decizie
Pe fondul acestei tensiuni, în instanță a fost depusă o cerere de suspendare a executării deciziei prim-ministrului. La Curtea de Apel București a fost înregistrată o acțiune, cerând oprirea imediată a implementării hotărârii de a constitui comitetul, motivând că decizia a fost luată cu încălcarea normelor legale și fără o consultare adecvată a factorilor interesați sau a expertizei de specialitate.
Decizia de a contesta măsura arată preocuparea unor albii de instituții civice și avocați în legătură cu potențiala politizare a procesului legislativ în domeniul justiției. Aceștia susțin că “discuțiile despre legislație trebuie să se faites în condiții de transparență și cu implicarea tuturor părților interesate, nu prin decizii unilaterale. Suspendarea acțiunii guvernamentale este, pentru moment, singura cale de a asigura un proces corect și descentralizat.”
Contextul politic și implicațiile pentru reformele în justiție
Incertitudinile ridicate de această situație vin într-un moment în care sistemul judiciar românesc se află în centrul atenției europene și internaționale din cauza discuțiilor despre independența și eficiența justiției. În ultimii ani, au fost semnalate presiuni politice și încercări de amestec în actul de justiție, iar reacțiile societății civile au fost atât de vehemente, încât oficialii au fost nevoiți să caute soluții de consens.
Decizia Curții de Apel va influența, cel mai probabil, și dinamica dialogului dintre guvern și alte instituții sau organizații civice. În timp ce unii analizează această situație ca pe un exemplu de impas procedural, alții vedem în ea un semnal clar despre fragilitatea și vulnerabilitatea reformelor în justiție, în fața intervențiilor politice sau a presiunilor externe.
Ce urmează în procesul judiciar și dacă guvernul va ajusta sau va amâna coordonarea comitetului în fața acestor obstacole rămâne de urmărit. În timp ce instanța examinează legalitatea deciziei prim-ministrului, argumentele de fond și eventualele decizii de suspendare vor fi decisive pentru direcția viitoare a reformei, dar și pentru modul în care societatea civilă și actorii politici vor negocia viitorul justiției.
