Repatrierea Coifului de la Coțofenești readuce în atenție starea precară a Muzeului Național de Istorie din București
Bucuria repatrierii Coifului de la Coțofenești, o piesă de patrimoniu de o valoare inestimabilă, este umbrită de o realitate cruntă. Muzeul Național de Istorie din București, care ar trebui să găzduiască această comoară, este el însuși într-o stare deplorabilă. De 24 de ani, clădirea este un șantier, iar o mare parte din istoria României este practic „ascunsă” în depozite improprii.
O istorie a eșecului: 24 de ani de șantier
Coiful de la Coțofenești, furat în ianuarie 2025 din Muzeul Drents – Assen, Olanda, făcea parte dintr-o expoziție dedicată Daciei. Hoții, echipați cu dispozitive pirotehnice, au spart vitrinele și au furat coiful, vechi de 2.500 de ani, împreună cu alte artefacte de AUR. Procurorii solicită pedepse maxime pentru autorii jafului, iar acum coiful se întoarce acasă.
Dar bucuria este umbrită de o tristețe profundă. Muzeul Național de Istorie, care ar trebui să celebreze acest eveniment, este el însuși o victimă a neglijenței și a lipsei de fonduri. Reabilitarea clădirii, începută în 2002, a devenit un simbol al ineficienței. Potrivit unor surse, lucrările au fost sistate în 2006 din lipsa fondurilor, lăsând clădirea într-o stare precară.
Patrimoniul național, prizonier în depozite
Situația muzeului este critică. Acoperișul este deteriorat, instalațiile electrice și sanitare sunt învechite, iar umiditatea excesivă afectează bunurile de patrimoniu. Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a subliniat importanța colecțiilor muzeului, dar, în prezent, valoroasele artefacte sunt depozitate în condiții improprii. Actualul ministru al Culturii, Andras Demeter, a criticat managementul trecut pentru modul în care a gestionat situația, subliniind că nu au fost identificate alternative sigure pentru protejarea bunurilor.
Muzeul Național de Istorie, considerat cel mai mare din România, găzduiește cele mai importante descoperiri arheologice și documente istorice ale țării. Colecția filatelică, cea mai mare din sud-estul Europei, se află, de asemenea, în administrarea muzeului. Cu toate acestea, din cauza stării clădirii, condițiile de păstrare, conservare și expunere a acestor comori sunt precare.
Un viitor incert, cu investiții estimate la 100 de milioane de euro
Reprezentanții muzeului au raportat pierderea unor obiecte de patrimoniu între 2002 și 2006, în timpul șantierului. Fostul manager al muzeului, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat că au existat „lucruri care s-au pierdut” și că a reclamat la poliție și la Parchet, fără a recupera obiectele dispărute.
În 2024, Ministerul Culturii a anunțat că investiția pentru reabilitarea Muzeului Național de Istorie se ridică la 100 de milioane de euro. Lucrările de reabilitare a sediului muzeului au fost reluate în noiembrie. Anul 2026 ar putea marca un nou început pentru Muzeul Național de Istorie din București.
Sursa: Gândul
