Economiile din sistemul de sănătate publică, realizate prin reducerea personalului și reorganizarea structurilor, ating suma de peste 66 de milioane de lei, susține președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan. Această măsură, parte a unei strategii majore de reformare a instituției, a vizat reducerea costurilor administrative, dar și îmbunătățirea eficienței în gestionarea resurselor destinate asistenței medicale.
Redimensionarea structurii și reducerea costurilor
Potrivit lui Moldovan, principalele economii au fost obținute prin reducerea numărului de angajați și a funcțiilor de conducere în cadrul CNAS, unde din 73 de structuri s-au făcut comasări și reduceri de posturi, astfel încât funcțiile de conducere au fost reduse în proporție de 50%. Acest proces a avut ca scop eliminarea duplicărilor administrative și optimizarea fluxului de informații, în condițiile în care sistemul de sănătate din România se confrunta cu dificultăți legate de birocratie excesivă și cheltuieli inutile.
Pentru comparație, aceste măsuri au fost abordate după o perioadă în care cheltuielile administrative ale CNAS au fost considerate excesive, iar reformele administrative au fost avansate ca soluție pentru economisirea resurselor publice, dar și pentru a permite redistribuirea fondurilor către servicii medicale efective. În plus, această reorganizare a avut ca obiectiv și creșterea transparenței în managementul fondurilor pentru sănătate, ceea ce reprezintă o prioritate pentru autorități în contextul controalelor și verificărilor periodică din partea instituțiilor de control.
Impactul asupra funcționării și serviciilor oferite pacienților
Președintele Moldovan subliniază că, în ciuda reducerilor, nu s-au făcut compromisuri asupra calității și accesului la servicii medicale pentru asigurați. “Rezultatele obținute până acum au dovedit că se poate reduce costurile administrative fără a afecta serviciile esențiale pentru pacienți, iar eficiența administrației s-a îmbunătățit considerabil în urma acestor măsuri,” a afirmat acesta.
Dincolo de aspectele financiare, reorganizarea permisă și implementarea unor soluții informatice mai moderne au condus la o gestionare mai rapidă și mai precisă a datelor și a plăților în sistemul de sănătate. În acest fel, instituția își propune să devină mai responsabilă în alocarea fondurilor și să reducă fraudele și anomalилe în plăți, astfel încât resursele limitate să fie redistribuite pentru tratamentul și prevenția bolilor.
Context și perspective pentru viitorul sistemului de sănătate
Măsurile de restructurare a CNAS se înscriu într-un efort mai amplu al Guvernului de a echilibra bugetele alocate sistemului de sănătate, în contextul unor provocări precum creșterea cererii pentru servicii medicale și insuficiența resurselor financiare. În ultimele luni, autoritățile au subliniat nevoia de reforme structurale pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
În ciuda succeselor anunțate, oficialii recunosc că procesul de optimizare nu s-a încheiat și că vor continua analiza și ajustările pentru a spori eficiența. În plus, noul cadru de management ar putea servi drept model luat în considerare și în alte autorități publice din domeniul sănătății, având în vedere rezultatele pozitive, atât din punct de vedere financiar, cât și administrativ.
În prezent, efortul se concentrează și pe digitalizarea serviciilor, pentru a simplifica și mai mult accesul pacienților la informații și servicii. Autoritățile anunță pentru viitor și alte proiecte menite să reducă birocrația și să crească transparența, pentru o gestionare mai responsabilă a banilor publici. Privind înainte, această strategie de reducere a costurilor și eficientizare va rămâne una dintre principalele priorități în reforma sistemului de sănătate din România.
