Conform Gândul: Atribuirea netransparentă a programului european de înarmare SAFE, în valoare de aproape 17 miliarde de euro, alocată României, continuă să stârnească controverse. Raportul public SAFE arată că două treimi din buget sunt direcționate către Germania și Franța. Documentul ridică semne de întrebare și în ceea ce privește componența Comisiei de lucru care a decis repartizarea contractelor. Armata, entitatea vizată direct de achizițiile contractate de statul român, lipsește aproape total din ecuație, potrivit draftului proiectului de lege elaborat în toamna trecută.
Comisia SAFE: cine a decis alocarea fondurilor
Decizia alocării fondurilor a depins în mare măsură de Mihai Jurcă, șeful Cancelariei primului-ministru, în calitate de Coordonator național al Comisiei SAFE. Au făcut parte din comisie și fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, înlocuit ulterior de Radu Miruță, precum și Oana Țoiu, șefa Ministerului Afacerilor Externe. Armata, care ar trebui să beneficieze de un buget de 9,6 miliarde de euro, aproape două treimi din totalul sumei alocate de Bruxelles, nu a fost reprezentată. MAI și serviciile secrete (SRI, SIE, STS etc.), au primit 2,8 miliarde de euro pentru Echipamente, comunicații, mobilitate, protecție civilă.
Regulamentul SAFE a fost adoptat pe 27 mai 2025, ca parte a pachetului Pregătire 2030 din domeniul Apărării. Acesta oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula investițiile în capacități defensive. Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030, cu împrumuturi pe termen lung și dobândă redusă. România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035.
Absența Statului Major și reacțiile
Absența Statului Major al Apărării, structura supremă a țării, din Comisia națională SAFE, este surprinzătoare. Statul Major reprezintă România în relația cu UE și NATO. Statul Major este structura centrală a Ministerului Apărării Naționale (MApN) din România. Această instituție este responsabilă de planificarea, organizarea și conducerea operațiunilor forțelor armate. Generalul Gheorghiță Vlad, actualul șef al Statului Major, nu a fost implicat în elaborarea și supervizarea documentului.
Ionuț Moșteanu, fost ministru al Apărării, a reprezentat MApN în Comisie, la fel și Cornel-Ion Pleșa, șeful Direcției Generale pentru Armamente. Radu Miruță, actualul ministru al Apărării, a fost citat pentru o declarație controversată despre avioanele americane. Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, și Raed Arafat, secretar de stat, au reprezentat MAI în Comisie.
Un alt aspect este implicarea lui Radu Burnete, consilierul economic al Administrației Prezidențiale, în cadrul Comitetului de lucru SAFE. Nicușor Dan nu și-a delegat consilierul pe Apărare, punând sub semnul întrebării natura priorităților. Mihai Jurca, șeful Cancelariei Primului-ministru și coordonator național al programului de înarmare, adus de Ilie Bolojan de la Oradea, joacă un rol major în configurația finală a contractelor.
Reacțiile vehemente ale directorului Romarm
Directorul Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, a lansat un atac dur la adresa ministrului Apărării Radu Miruță. Acesta a declarat că Miruță „ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale”. Pîrcălăbescu a acuzat ministrul că și-a bătut joc de apărare atât în perioada în care a fost ministrul Economiei, cât și la Apărare.
În noiembrie 2025, Radu Miruță a făcut o plângere la Parchetul General și AMEPIP privind numirea conducerii Romarm, pe care o considera ilegală. Răzvan Pîrcălăbescu, managerul general Romarm și președintele al Organizației Patronale Industria de Apărare, îl acuză pe Radu Miruță că și-a însușit meritele proiectului armei de asalt care va fi realizată la Cugir.
Potrivit documentului, Planul SAFE a fost trimis la Bruxelles la doar o săptămână de la constituirea Grupului de Lucru. Grupul de Lucru SAFE s-a constituit pe 21 noiembrie 2025, iar Planul SAFE a fost transmis Comisiei Europene pe 28 noiembrie 2025. Oana Țoiu, șefa diplomației românești, a jucat un rol important în cadrul consultărilor.
Sursa: Gândul
