Inteligența artificială în domeniul sănătății: beneficii, riscuri și limitele sistemelor moderne
Utilizarea inteligenței artificiale (AI) în domeniul sănătății devine tot mai răspândită, iar ChatGPT, unul dintre cele mai avansate modele de lingvistică, se remarcă ca un instrument popular pentru informare. Potrivit datelor recente, peste 230 de milioane de persoane din întreaga lume folosesc săptămânal ChatGPT pentru a afla răspunsuri legate de sănătate, de la verificarea siguranței anumitor alimente, până la gestionarea alergiilor sau tratamente pentru răceală. În contextul acestei popularități, compania care a dezvoltat ChatGPT a lansat în ianuarie 2026 funcția ChatGPT Health, capabilă să conecteze informații medicale personale ale utilizatorilor, precum dosare medicale și date din aplicații de monitorizare a sănătății, pentru o consiliere mai personalizată.
”AI-ul recunoaște unele urgențe, dar greșește în multe situații grave”
Deși aparent promițător, studiile recente arată că sistemele bazate pe AI, inclusiv ChatGPT Health, nu sunt încă pregătite pentru a înlocui complet consultul medical tradțional. Cercetătorii de la Spitalul Mount Sinai din New York au testat platforma pe 60 de scenarii clinice din 21 de specialități, descoperind că, deși partea de recunoaștere a urgențelor evidente (precum accidente vasculare sau reacții alergice severe) funcționează uneori corect, există probleme serioase în cazul situațiilor mai subtile.
Rezultatele au arătat că sistemul subestimează gravitatea mai mult de jumătate din cazurile care necesitau intervenție rapidă. Într-un scenariu legat de astm, de exemplu, ChatGPT Health a identificat corect primele semne ale unei insuficiențe respiratorii, dar a recomandat pacientului să aștepte acasă, în loc să solicite urgență. „Aceste erori sunt periculoase și pot avea consecințe severe dacă utilizatorii se bazează exclusiv pe AI în situații critice,” explică cercetătorii.
Evaluarea riscului de suicid și limitările etice ale AI-ului
Un alt aspect analizat în studiu a fost comportamentul sistemului în fața menționărilor despre gânduri de auto-vătămare sau suicid. În mod ideal, ChatGPT ar trebui să detecteze astfel de semnale și să trimită automat mesaje de tipul „Help is available”, direcționând utilizatorii către linii de criză. Însă, cercetările au evidențiat că aceste mesaje de avertizare nu apar întotdeauna și, în unele cazuri, reacția sistemului este mai slabă în fața unor situații grave.
Ce rezultă din aceste constatări este că, deși AI-ul poate oferi informații generale, nu trebuie să înlocuiască în niciun caz o evaluare medicală de specialitate. Specialiștii subliniază impactul riscurilor dacă pacienții se bazează exclusiv pe astfel de sisteme, recomandând ca oricine constată simptome importante, precum durere în piept sau dificultăți de respirație, să solicite urgent ajutor medical.
Perspective și evoluții în domeniu
Cu toate acestea, autorii studiului nu recomandă eliminarea completă a sistemelor bazate pe inteligență artificială în sănătate. În schimb, subliniază că aceste platforme pot reprezenta un instrument util de informare și consiliere, ca o etapă preliminară, înainte de consultul medical tradițional. În plus, dezvoltatorii lucrează în mod constant la îmbunătățirea algoritmilor, iar performanța acestor modele evoluează rapid, pe măsură ce sunt actualizate.
Pe măsură ce tehnologia avansează, perspectiva unui AI capabil să recunoască din ce în ce mai precis urgențele, să avertizeze și să ofere recomandări exacte, devine din ce în ce mai realistă. Însă, până atunci, aceste sisteme trebuie utilizate cu maximă prudență, înțelegând limitele lor și conștientizând că, în domeniul sănătății, responsabilitatea rămâne întotdeauna în mâinile medicilor și a specialiștilor.
