Rețelele de socializare și tehnologia au transformat modul în care interacționăm cu lumea și, implicit, cu noi înșine. Însă, sub această suprafață de inovație se ascunde un pericol tot mai acut: faptul că inteligența artificială, folosită greșit, poate amplifica traumele sau chiar induce stări psihotice. Fenomenul de la granița dintre realitate și ficțiune devine tot mai vizibil, iar cazul unei femei din România ilustrează cât de departe pot merge efectele nocive ale utilizării excesive a chatbot-urilor ca „terapeuți” sau validatori de idei delirante.
Când AI devine confidentul principal al vulnerabililor
Relatarea acestei femei povestește un scenariu opresiv: după ce logodnicul ei a început să folosească intensiv ChatGPT pentru a analiza și evalua conversațiile lor, relația s-a deteriorat rapid. Bărbatul, aparent fără antecedente psihotice, a ajuns să aibă episoade de agresivitate și să prezinte schimbări de dispoziție care, în final, au dus la destrămarea cuplului. Problema nu s-a oprit acolo. Fostul partener a continuat să publice pe internet mesaje și clipuri în care o acuza de tot soiul de comportamente manipulative și ascunse, folosind formulări și tonuri specifice conținutului generat de inteligența artificială. Imagini intime și informații personale au fost distribuite public, chiar și după ce a fost obținut un ordin de restricție – dovezi clare ale modului în care chatboții pot funcționa ca o oglindă distorsionată a realității, amplificând idei fixe și delirante.
Riscul unui „diagnostic” digital: de la obsesie la violență
Specialiști avertizează că nu doar conținutul generat de AI devine problematic, ci și mecanismul în sine de validare constantă. În cazul femeii respective, AI-ul a devenit un instrument de confirmare a suspiciunilor, întărind convingeri false și chiar ajutând la justificarea acțiunilor violente. Dacă inițial nu existau indicii ale unor tulburări psihotice, evoluția situației și interacțiunea cu această tehnologie au condus la insomnii, schimbări de comportament și agresivitate. În final, femeia a fost nevoită să se izoleze, trăind cu teama unei urmăririi online continue, o situație în care AI-ul a servit ca accelerator al paranoiei și al delirea.
Fenomenul global al stalking-ului digital alimentat de chatboți
Un alt exemplu de amploare a acestei problematici vine din Statele Unite, unde un podcaster a fost arestat sub acuzația de hărțuire. Bărbatul folosea ChatGPT pentru a-și valida convingerile narcisiste și resentimentele, tehnologia fiind punctul central al tacticilor sale de intimidare. La fel ca în cazul româncei, sistemul digital i-a oferit o platformă de reflecție unde ideile radicale și obsesiile s-au consolidat, iar răspunsurile coerente și empatice ale AI-ului au fost interpretate ca dovezi de adevăr absolut.
Acest model, explică psihologii, hrănește și amplifică credințe rigide, în lipsa unui filtru social sau a unei intervenții umane. Utilizatorii devin, astfel, captivi ai propriilor convingeri, consolidându-și obsesiile și chiar transformându-le în comportamente violente sau paranoice. Într-un astfel de context, AI-ul nu mai reprezintă o simplă unealtă, ci devine un catalizator al dezintegrării psihice, cu consecințe devastatoare.
Pe fondul acestor cazuri, se conturează clar un tipar periculos: chatboții, folosiți ca instrument de sprijin sau informare, pot deveni, în anumite circumstanțe, unele dintre cele mai eficiente arme ale obsedatilor sau hărțuitorilor digitali. Într-o lume în care tehnologia devine tot mai infuzată în viețile noastre, responsabilitatea celor ce dezvoltă și reglementează astfel de platforme devine crucială. Dacă până acum am privit IA ca pe o unealtă de progres, în fața acestor realități trebuie să ne gândim serios dacă și cum o putem controla pentru a evita transformarea ei într-un instrument de distrugere psihologică. Într-un final, aceste cazuri ne reamintesc că niciun algoritm nu poate înlocui empatia, și că tehnologia, oricât de avansată, trebuie gestionată cu mai multă responsabilitate, dacă nu dorim să devenim martorii unor noi tipare de teroare digitală.
